Prin anii ’90 se spunea că vor apărea tot felul de profeţi mincinoşi, dar nu mi-aş fi imaginat atunci că fenomenul va lua amploarea la care suntem martori astăzi.
De la şarlatanul care îţi vinde elixirul tinereţii fără bătrâneţe la cap de pod (doar e visul omului dintotdeauna!), până la profetul Apocalipsei şi răspândacul diferitelor FAKE-NEWS-uri de pe Facebook, pentru că trebuie să recunoaştem, a ajuns mijlocul de informare şi dezinformare cel mai la îndemână în secolul al XXI-lea, numit şi al informaţiei, putem spune, indubitabil, că mileniul al III – lea a pornit de-a binelea cu stângul.
Am citit în anul 1993 cartea semnată de Ion Ţugui „Şapte ani apocaliptici” – o carte care a făcut furori la vremea sa stârnind, deopotrivă, indignare şi surpriză, apreciere şi dezavuare, fiind, aşadar, o carte contoversată şi tocmai de aceea cu mare priză la public, dar abia acum m-am dumirit câtă dreptate avea autorul ei.
Vedeam şi eu semnele vremii, cum se spune, dar tot am sperat că marele scriitor se înşela şi că vom păcăli PROVIDENŢA. Abia acum, când viaţa întregii planete se află SUB SEMNUL ÎNTRBĂRII, privind retrospectiv şi judecând la rece, înţeleg pe deplin mesajul acelei cărţi.
Un mare vizionar, ca toate marile talente, dealtfel, Ion Ţugui a citit acele semne cu un pas înaintea tuturor şi, în generozitatea sa, ni le-a adus la cunoştinţă pentru a ne avertiza asupra pericolului ce ne pândeşte. Dar omul, atât de sigur pe el, atât de orgolios, nu a ţinut cont. Nu… Nici Apocalipsa după Ioan, atât de înfricoşătoare, nu l-a impresionat, amăgindu-se că nu tocmai lui i se va întâmpla una ca asta şi că tot ceea ce se profila atât de clar la orizont se va petrece într-un timp îndepărtat, foarte îndepărtat.
Aşa că, în nesăbuinţa lui, omul a încălcat într-o veselie Cele zece porunci, a defrişat pădurile şi a poluat mediul, a otrăvit apele fără a avea o viziune de ansamblu, adică fără a realiza că tot ceea ce face îl va afecta în mod direct, mai devreme sau mai târziu.
Nevăzând, aşadar, mai departe de ograda sa, omul a pângărit tot şi iată că s-a trezit în mileniul al III-lea martor al unei MOLIME fără precedent, molimă ce îl decimează. Pentru că, indiferent de originea virusului ucigaş Covid – 19, trebuie să recunoaştem că omul şi numai omul este vinovat, iar azi nu face altceva decât să tragă ponoasele nesocotinţei sale perpetuate vreme de generaţii.
Că nu îşi va recunoaşte vina în veci, este de la sine înţeles.
Dar să revenim la profeţii mincinoşi. Fake-News-urile de care sunt pline Facebook-ul şi canalele media astăzi au rolul de a manipula, de a controla, pentru că cine deţine informaţia, deţine şi puterea. Aşadar, rolul răspândirii unor informaţii false este acela de a manipula, de a controla şi a deţine puterea. Şi putem spune că aceşti postaci nu sunt altceva decât profeţii mincinoşi despre care se vorbea prin anii ’90.
Curios este însă faptul că fiind informaţi, suntem, în fond, tot mai nesiguri pe noi, tot mai nesiguri pe adevărul informaţiei. Circulă atâtea ştiri false cu scopul de a controla şi de a manipula, încât trebuie să fim foarte circumspecţi şi să ne luăm informaţiile din surse sigure, demne de încredere. Altfel, cădem în capcana manipulării. De ce? Pentru că devenim simple păpuşi în mâinle unor sforari dibaci, dacă nu chiar suntem deja, având în vedere evoluţia evenimentelor din ultima vreme.
Dixit!
Sursa foto: https://google.com
Acest material a fost realizat de către doamna Elena Agiu-Neacșu în exclusivitate pentru platforma media independentă Criteriul Național
