Criteriul National

 Pianistul Fazil Say a interpretat pe scena Atheneului Român un program de excepţie ce a fascinat şi electrizat publicul meloman!

Nocturnele chopiniene au delectat publicul. în interpretarea vie şi generoasă a solistului, aceste bijuterii muzicale au prins viaţă. Cele patru nocturne alese din pleiada acestor mărturii aparţinând creatorului şi genialului pianist Frederic Chopin, solistul a selectat unele dintre cele mai cântate.Acest gen al nocturnelor, îndrăgit de pianiştii de concert ai secolelor al XVII+lea cât şi al XVIII lea se detaşează de acea creaţie, acea specie de piesă instrumentală sau vocală cântată în aer liber.

Nocturnele lui Fr. Chopin se caracterizează printr o varietate şi bogăţie armonicî, având acel simţ  al unei inventivităţi melodice ieşite din comun, aflată mai mereu într o stare permanentizată.Di recital s au remarcat toate cele patru bijuterii, dar îndeosebi cea în do diez minor, opus postum .

Cea mai tonică, plinî de pozitivism şi având acel plăcut aer salonard din acest recital a fost tălmăcirea Nocturnei numărul 9 în Si Major op 32. Grupate inteligent şi prezentate fără pauză,  aceste piese au avut darul de a a duce acea ofrandă, acea notă de prospeţime, într o sinteză apropiată de conceptul de lucrări pur romantice.

Recitalul a continuat cu prezentarea pieselor aparţinând compziorului francey Claude Debussy. Prrima dintre ele Cathedrale englouti a  explorat cu succes latura sensibilă a acestui creator de Frumos,de Artă în sunete atent calibrate,într un stil eminamente impresionist. Versiunea interpretativ+ m a dus cu gândul la imaginea pe care chiar compozitorul a avut o în timpul creării.Cu o stăpânire de sine de a dreptul exemplară dublat de acea regie a gesturilor  oarecum ostentativ realizate,Fazil Say a realizat acele fine legături psiho emoţionale ce întregesc atât repertoriul domniei sale cât şi această mărturie sonoră de excepţie.

Continând să aleagă din panoplia impresionismului, la loc de cinste  Menestrelli au fost zugrăviţi în tuşe blânde, calde, cu acel balans interior de motive melodico ritmice ce au dinamizat audienţa şi au transpus 0din paradigma visării într o alta mult mai apropiată de mundan. Demn de remarcat în această miniatură specială au constituit conglomeratele acordice sonore din secţiunea mediană a acestui lied bipartit cu mică repriză.

Urmele în yăpadăau redat o stare sufletească plină de sensibilitate în care pianistul a grefat cu eleganţa sa binecunoscută ilustrând Natura în decor hibernal prin realizarea melodică din frânturi ce păreau disparate la prima vedere…Legatissimo ul cât şi spectrul de nuanţe extrem de diversificat a fost desăvârşit interpretat în Dansul lui Puck ce a reprezentat o fină aluzie la aceeastă idee de recital, de întrpătrundere a planurilor celeste cu cele terestre.

După o binemeritată pauză, artistul a oferit publicului două sonate extrem de cunoscute din repertoriul beethovenian Sonata a 14 a în do diez minor a Lunii şi Sonata a 32 a în do minor op 111..

Considerată de cître melomani dar şi de către toţi exegeţi una dintre cele mai renumite opusuri pianistice cunoscute în toată istoria a muzicii, Sonata supranumită a Lunii a făcut acea trecere necesară,obligatorie  spre universul componistic şi ideatic beethovenian, plin de profunzime şi de suferinţă  intens asumată asemeni unui edificiu nemuritor al artei pianistice.

Atmofera primei părţi plină de cantabilitate şi de mister i se va opunemişcarea părţilor secunde şi terţe ce aduc acele idei tematice propice dezvoltărilor pe secţiuni ample, în sonorităţi orchestrale pe alocuri, ample dar şi în momente de lirism autentic, respectând totodată proporţiile cât şi eticheta de tip şi de gen a sonatei romantice.

Planurile vocilor au fost admirabil conduse şi reliefate de către Fazil Say ăntr o retorică a discursului muzical elaborat, articulat ţi plin de exuberanşă. Desele învolburări unele motivate dar cele mai multe total neaşteptate ( o caracteristică a specificului beethovenian) le a putut etala cu o charismă şi lejeritate  invincibilă.

Totodată maestrul turc şi a ales cea de a doua sonată ce face legătura cu ultima etapă de creaţie beethoveniană într o notă plină de sacrificiu al existenţei artistului, într un univers psiho emoţional complicat dar şi extrem de vast. Amintind de toate descoperirile genului de sonată, acest opus s a impusasemeni unei adevărate pietre de încercare, deoarece ţin să amintesc faptul că tocmai această lucrare figurează în repertoriuloricărui concurs internaţional de pian din lume.

Cu o grijă faţă de orice detaliu, rafinatul pianist a oferit momente unice, demne şi de neuitat unui public ce a înţesat splendida sală a Atheneului bucureştean.

Desele chemări la rampă au prilejuit oferirea de bis uri din yone stilistice dintre cele mai diverse ce practic au încununat acest EVENIMENT! Dovada incontestabilă a dăruirii şi a perfecţiunii tehnico expresive ale acestui versatil virtuoy al pianului a constituit o şi o superbă contribuţie personală, aducând muzica Titanului o actualizare într un ritm punctat cu trimitere la cultura ţi civilizaţia americană.

Primul bis a fost o compoziţie proprie în cel mai pur sound şi stil turcesc ce a ilustrat o întreagă pagină de stări, imagini şi efecte tehnic realizate atît de convins încât mi au dat senzaţia de transpunere în timpurile Imperiului Otoman. Bogăţia dde eefecte şi timbre ale acestei compoziţii a traversat şi cultura improvizatorică în care acest pianist este recunoscut şi chiar excelează jazzul.

Al doilea bis a fost o prelucrae originală a unei piese cu caracter slav, cu dese întrepătrunderi de motive specifice muzicii turceşti bayate pe un mod frigic.

Ovaţiile prelungite şi buchetele de flori oferite din public l au determinat să dea viaţă unei prelucrări îndrăyneţe a celebrului Summertime aparţinând compzitorului G. Gerswhin.

Cel de al patrulea bis Ala turcca de W.A. Mozart  a fost acel corolar ce a electrizat publicul, printr o interpretare proprie, prin dese contribuţii în care muzica europeană se alterna într un mix american, de excepţie cea făcut deliciul tutror celor prezenţi la acest IMPRESIONAT RECITAL PIANISTIC!

Sursa foto : crosseyedpianist.com