Primul dintre cele şase clopote ale Catedralei Mântuirii Neamului a fost turnat în oraşul austriac Innsbruck, în data de 11 noiembrie 2016 şi cântăreşte 25 de tone.Este acordat pe sunetul do diez, din octava centrală.Este executat din bronz,iar acest prim clopot are un sunet pur, conferit atât de calitatea materialelor, cât şi de tehnica folosită.Este opera firmei Grassmayr din Innsbruck, activă încă din anul 1599. Măsurând 3,3 metri înălţime şi 3,3 metri lăţime, clopotul turnat este cel mai mare dintre cele şase clopote ale Catedralei Mântuirii Neamului, precizează Patriarhia Română, într-un comunicat remis.
Pe data de 21 aprilie, vor fi turnate celelalte cinci clopotele destinate Catedralei Mântuirii Neamului. Procesul constă în mai multe etape. Aliajul, încălzit la o temperatură de 1.150 de grade Celsius, va fi turnat în forma clopotelor. Urmează apoi răcirea controlată, într-o perioadă mai lungă de timp.Clopotele turnate la Innsbruck în Austria au o garanţie de 15 ani şi o viaţă apreciată la peste 400 de ani.
Apariţia chipului Patriarhului Daniel pe cele şase clopote ale Catedralei Mântuirii Neamului contrariază pe toţi cei care s-au opus încă de la început acestui proiect. Nemaiavând argumente valabile şi logice, aceştia se declară contrariaţi şi, asemeni acelor lupi moralişti se arată ironici şi pozează într-o falsă smerenie, invocând de fapt pricina- gravarea chipului Î.P.S Patriarhul României Daniel.
Este de lăudat reacţia imediată şi promptă a B.O.R care a amintit faptul că aceasta este o tradiţie justificată de importanţa gestului făcut de ctitorul spiritual al lăcaşului de cult.
Totodată chipul patriarhului, alături de alte două însemne de pe clopot, respectiv Steaua şi Crucea patriarhală, reprezintă pecetea ascunsă pe care nu o vede nimeni, niciodată, ţinând cont de înălţimea la care se montează, a explicat, pentru News.ro, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.
„Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este ctitorul spiritual al Catedralei Neamului. Este o tradiţie justificată de importanţa gestului făcut pentru ridicarea noului lăcaş de cult. Nu este un gest de mândrie, aşa cum încearcă să creadă unele persoane. Este o pecete ascunsă la care nu ajunge nicio privire niciodată, ştiind unde sunt montate clopotele”, a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei în legătură cu turnarea în bronz a chipului Patriarhului, pe exteriorul clopotelor de la Catedrala Neamului. Vasile Bănescu a mai adăugat că înscrisurile de pe clopot vor rămâne ca mărturie pentru viitor, aşa cum rămân, în toate biserici, chipurile ctitorilor.
Reamintesc amănuntul conform căruia, în 2008, când au fost schimbate clopotele de la Catedrala Patriarhală, reprezentanţii fabricii de clopote Grassmayr au explicat că este o tradiţie a bisericii creştine să aibă inscripţie cu chipul Întâistătătorului bisericii respective.
De altfel, clopotul gigant a costat 425.000 de euro. Ansamblul tuturor celor şase va ajunge la suma de 550.000 de euro. Un grup compus de douzeci şi cinci de experţi din toată Europa au muncit la realizarea acestui proiect, în special al principalului clopot. Pentru el s-a folosit cupru electrolitic, în proporţie de 78% şi 22% staniu electrolitic. După ce a fost turnat, a fost nevoie de trei săptămâni pentru a se răci.
De asemenea, sunetul generat de un clopot aparţinând fabricii Grassmayr se compune din următoarele trepte muzicale: Fundamentala, Octava Inferioară, Qvinta, Terţa şi Octava Superioară, toate realizate la intervale perfecte din punct de vedere al acurateţii. „După răcire, clopotele destinate Catedralei Naționale vor fi acordate după cum urmează: DO#, MI#, SOL#, LA# (octava întâi) DO# (octava a doua),” a precizat inginerul Corneliu Revencu, reprezentantul turnătoriei Grassmayr în România. „Greutatea acestora diferă, astfel, respectând ordinea prezentată mai sus, vor cântări: 3400 kg, 1800 kg, 1000 kg, 750 kg, 500 kg.”
Vestea conform căreia în Catedrala Mântuirii Neamului va fi instalat cel mai mare clopot din Europa gravat cu chipul Patriarhului Daniel a stârnit un adevărat scandal în anumite publicaţii media cât și pe rețelele de socializare.Un exemplu în acest sens îl reprezintă cazul lui Dan Teodorescu, solistul trupei Taxi. Acesta nu a rămas indiferent și a făcut o remarcă ironică, reamintind piesa sa „Despre smerenie”.
