Mai multe arme și sancțiuni „maxime”: la trei luni de la invadarea țării sale de către Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni, la Davos, o asistență internațională mai rapidă, potrivit AFP.
Volodimir ZelenskiFoto: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia
„Sancțiunile (…) ar trebui să fie maxime, astfel încât Rusia și orice alt potențial agresor care vrea să ducă un război brutal împotriva vecinului său să știe clar care sunt consecințele imediate ale acțiunilor sale”, a declarat el în ziua deschiderii reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (WEF) din Elveția.
Într-un moment în care Kievul spune că se confruntă cu o situație „din ce în ce mai dificilă” în regiunea Donbass (est), aflată sub un bombardament intens al Rusiei, Zelenski a cerut, de asemenea, mai multe arme pentru țara sa, regretând că sprijinul comunității internaționale nu a fost suficient de rapid.
„Dacă am fi primit 100% din nevoile noastre în februarie, rezultatul ar fi fost zeci de mii de vieți salvate. De aceea, Ucraina are nevoie de toate armele pe care le cerem, nu doar de cele care au fost furnizate”, a declarat președintele ucrainean, care a vorbit prin videoconferință prin intermediul unui interpret și a fost aplaudat îndelung.
„Avem nevoie de arme mai mult decât orice altceva”, a declarat duminică seară reporterilor Anastasia Radina, un parlamentar ucrainean care a venit la Davos.
Ea a declarat pentru AFP că Ucraina are nevoie de arme „precum cele ale NATO”, inclusiv tancuri, sisteme de apărare aeriană și avioane de luptă, și a afirmat că ajutorul militar primit până acum „nu este suficient”.
„După trei luni de război și zeci de mii de vieți pierdute, încă mai discutăm dacă avem nevoie de avioane de luptă. Sincer, este scandalos”, a spus ea.
Fără comerț cu Rusia
Guvernul ucrainean solicită, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, pe care ar dori să o izoleze complet de comerțul internațional.
„Nu ar trebui să existe comerț cu Rusia”, a declarat Zelenski, cerând un „embargo asupra petrolului rusesc” și măsuri împotriva „tuturor băncilor rusești, fără excepție”.
Țările occidentale au instituit o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei. Dar, în timp ce SUA și Marea Britanie au renunțat la importul de petrol rusesc, Uniunea Europeană se luptă să ajungă la un acord în această privință, deoarece unele dintre țările membre sunt puternic dependente de petrolul și gazele rusești.
„Înțelegem că Europa încearcă să estimeze costul pentru economia sa. Dar pe de altă parte, există Ucraina, există un război real”, a insistat ministrul ucrainean al Economiei, Iulia Șviridenko, care a venit personal la Davos. „Rusia vrea să distrugă Ucraina (…) și amenință lumea cu foametea. Cu siguranță nu este timp pentru analize. Trebuie să izolăm complet Rusia de lumea civilizată”, a declarat ea.
Ucraina se află în centrul atenției săptămâna aceasta la Davos, unde reuniunea WEF a elitelor politice și economice ale lumii revine după o pauză de doi ani cauzată de pandemia Covid-19.
Fondatorul WEF, Klaus Schwab, a lăudat luni „conducerea curajoasă” a președintelui ucrainean și a salutat o „delegație deosebit de puternică de ucraineni”, dar în acest an i-a interzis pe ruși, care de obicei reprezintă un contingent important de participanți.
Acolo unde în alți ani a existat o „casă rusească”, ucrainenii expun de luni „crimele de război” ale acestora din urmă. Aceștia speră să convingă mai bine comunitatea internațională să își intensifice sprijinul.
„Toată lumea este afectată de ceea ce se întâmplă în țara dumneavoastră”, i-a mai spus Klaus Schwab președintelui ucrainean.
