Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a tranşat, în discursul de vineri seară, controversa apărută în ultimele zile în legătură cu Crimeea şi o eventuală flexibilizare a poziţiei Kievului în privinţa negocierilor de pace, spunând clar că Ucraina nu va renunţa la obiectivul de a recupera întreg teritoriul ocupat de ruşi, inclusiv peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014.
Volodimir ZelenskiFoto: POU / Zuma Press / Profimedia
În ultimele zile, Ucraina a transmis semnale contradictorii depre ideea unor negocieri în legătură cu Crimeea. Declaraţiile controversate au pornit chiar de la biroul lui Volodimir Zelenski, fiind făcute de doi consilieri de-ai săi, notează News.ro.
Andrii Sîbiha, adjunctul şefului de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, declarase miercuri pentru Financial Times că Kievul ar fi dispus să discute cu Moscova despre viitorul Crimeei, dacă o contraofensivă ucraineană va recuceri teritoriile ocupate în sud şi est şi va ajunge până la graniţa administrativă cu peninsula anexată de Rusia în 2014.
Joi, Mihailo Podoliak, un consilier prezidenţial apropiat de Zelenski, a părut să contrazică pe Twitter remarcile lui Sîbiha. „Baza pentru negocieri reale cu (Rusia) este retragerea completă a grupurilor armate ruseşti dincolo de graniţele Ucrainei recunoscute la nivel internaţional în 1991. Inclusiv Crimea”, a spus el. „Nu se pune problema niciunei concesii teritoriale sau a negocierii drepturilor noastre suverane”, a punctat Podoliak.
Remarcile contradictorii au strânit nedumerire şi nu a fost clar dacă reflectă o divizare pe această temă în cadrul elitei ucrainene sau dacă, poate, declaraţia iniţială a fost menită să fie un semnal pentru puterile străine care fac eforturi diplomatice pentru a aduce pacea în Ucraina, notează Reuters.
Într-o declaraţie separată, purtătorul de cuvânt al lui Zelenski, Serhii Nîkîforov, a a declarat pentru postul ucrainean Liga Net că doar preşedintele poate vorbi despre posibile discuţii de pace.
Pe de altă parte, chiar liderul ucrainean declarase anul trecut că el crede că problema Crimeei poate fi rezolvată prin mijloace diplomatice.
Toate aceste speculaţii au fost clarificate de Zelenski în adresarea către naţiune de vineri seara. „Lumea ar trebui să ştie: respectul şi ordinea vor reveni în relaţiile internaţionale doar atunci când drapelul ucrainean se va întoarce în Crimeea, când va exista libertate acolo – la fel ca peste tot în Ucraina”, a declarat preşedintele Ucrainei.
Zelenski îi cinstește pe tătarii din Crimeea
Evocând luna sfântă a Ramadanului pentru credincioşii musulmani, el a profitat de ocazie pentru a reaminti că Ucraina are o comunitate tătară în Crimeea – care a fost oprimată de Moscova după anexarea peninsulei şi care luptă în rândurile armatei ucrainene – şi a anunţat că o va cinsti an de an. Vineri seara Zelenski a spus că a făcut-o deja mergând la Centrul cultural al tătarilor din Crimeea şi participând la cina de Iftar.
„Sute de mii de musulmani din Ucraina şi din comunitatea musulmană din lume – diferite ţări, diferite naţiuni – respectă un post strict în timpul lunii sfinte a Ramadanului. Când soarele apune, are loc cina Iftar. În Ucraina, acesta este respectat peste tot, chiar şi pe front, chiar şi în condiţii de luptă. Poporul tătar din Crimeea respectă Ramadanul. Respectul ar trebui să fie întotdeauna reciproc. Prin urmare, începând din acest an, un astfel de eveniment special de respect va avea loc anual în Ucraina, cu participarea şefului de stat. Şi astăzi, pentru prima dată, în Centrul cultural al tătarilor din Crimeea”, a arătat Zelenski.
„Am avut onoarea de a-i recompensa pe soldaţii noştri, musulmani ucraineni, care luptă împreună cu toată lumea în cadrul forţelor de apărare ale Ucrainei. Am avut onoarea de a împărtăşi Iftar cu soldaţii noştri, cu reprezentanţii Mejlis şi cu întreaga comunitate musulmană ucraineană. Şi vreau să le mulţumesc tuturor celor din marea comunitate musulmană mondială care susţin principiul nostru – principiul că nimănui nu îi este permis să distrugă prin agresiune pacea, care este dată tuturor celor de pe Pământ în mod egal de Dumnezeu, cel care preţuieşte fiecare popor la fel de mult, ca şi noi, în Ucraina” a subliniat Zelenski.
Ucraina nu renunță la Bahmut
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte situaţia de pe front, liderul ucrainean a subliniat că „accentul principal se pune pe luptele pentru Avdiivka şi Bahmut, pentru regiunea Luhansk, pentru fiecare dintre aceste direcţii în care inamicul încearcă să rupă apărarea întregii Ucraine”.
Soldaţii care luptă acolo şi opun rezistenţă în cele mai fierbinţi puncte ale liniei de front „câştigă stabilitatea pentru Ucraina, pentru întregul stat”, a subliniat Zelenski, sugerând astfel că încă nu se pune problema unei retrageri, iar Kievul se ţine de strategia sa de a rezista la Bahmut, de a bloca inamicul şi de a-i provoca pierderi cât mai mari, în perspectiva contraofensivei preconizate.
Zelenski a menţionat, de altfel, că sunt instruite noi brigăzi şi sunt aprovizionate trupele cu muniţie şi arme.
„O lungă întâlnire dedicată energiei”
Preşedintele a mai spus că a avut în cursul zilei „o lungă întâlnire dedicată energiei”, în care a fost vorba atât despre aspectele strategice – dezvoltarea şi protecţia sistemului energetic în orice condiţii -, cât şi aspectelor curente – aprovizionarea cu energie a populaţiei şi a întreprinderilor ucrainene.
Infrastructura energetică a ţării a fost vizată în repetate rânduri de atacurile ruse, iar cea mai mare centrală atomică din Europa, cea de la Zaporojie, care contribuia într-o proporţie semnificativă la producţia energetică a ţării, este sub ocupaţie rusă din primele luni ale războiului şi are oprite toate cele şase reactoare. În plus, sunt tot mai multe îngrijorări, inclusiv din partea agenţiei ONU pentru energie nucleară (AIEA), că securitatea ei nu va putea fi menţinută în condiţiile în care linia frontului trece prin regiunea Zaporojie.
Zelenski a mai anunţat că va fi întocmită o listă de sancţiuni împotriva „persoanelor care lucrează pentru agresiune”. Acestea vor fi „blocate”, a spus el, referindu-se, cel mai probabil, la membrii clerului asociat cu Patriarhia Moscovei.
Câți soldați a pierdut Ucraina?
În finalul discursului său de vineri seara, liderul ucrainean a spus că a semnat vineri decretele de decorare a 771 de luptători şi că în total a decorat peste 43.500 dintre apărătorii ucraineni, de la începutul războiului.
El nu a precizat câte dintre aceste distincţii au fost acordate post-mortem, dar menţionarea acestui bilanţ intervine în condiţiile în care unul dintre subiectele cele mai dezbătute ale zilei de vineri a fost legat de o scurgere de documente care ţin de război şi de preconizata contraofensivă ucraineană, o breşă de securitate despre care a relatat The New York Times.
Articolul din NYT arăta că unele documente, care au apărut pe reţelele sociale, par să fi fost modificate. De pildă, apărea o estimare a pierderilor militare ucrainene mult mai mare decât estimările occidentale puse la dispoziţie până în prezent, în timp ce pierderile ruşilor pe câmpul de luptă erau minimizate. Articolul din NYT cita analişti militari care avertizau că pare să fie vorba despre o campanie de dezinformare a Rusiei.
Ucraina nu dezvăluie amploarea pierderilor sale şi este foarte sensibilă în privinţa acestui subiect.
___
