Date fiind condițiile epidemiologice care, între timp, s-au mai relaxat, spălatul mâinilor cât mai bine a ridicat probleme chiar și rândul epidemiologilor specialiști. O întrebare a răsunat foarte mult timp în comunitatea științifică: sunt uscătoarele de mâini nocive pentru sănătate? Asigură acestea o bună uscare și curățare a mâinilor? Cele mai bune practici și soluții de igienă au fost, astfel, puse sub semnul întrebării, uscătoarele de mâini ajungând să fie considerate nu neapărat potențial dăunătoare, ci mult mai nepotrivite decât prosoapele de hârtie. Microbii există absolut peste tot, iar modalitățile de a-i elimina sunt din ce în ce mai limitate.
Înainte de toate, pentru a opri răspândirea bacteriilor și germenilor patogeni, este esențial faptul că mâinile trebuie spălate corespunzător, iar apoi trebuie uscate complet, fie că uscarea se face folosind uscatoare de maini, șervețele sau prosoape de hârtie. Aceste două lucruri sunt absolut esențiale când vine vorba de a asigura standardele personale de igienă în ceea ce privește riscul minim de a vehicula, mai departe, agenții patogeni. Totuși, indiferent de opțiunea luată în calcul pentru uscarea mâinilor, bacteriile, virușii și alte microorganisme vor continua să circule în aer, această încărcătură biologică purtând numele de „microbiomul aerului”.
Conform mai multor statistici și studii, s-a observat faptul că uscătoarele de mâini ocupă un loc semnificativ în ceea ce privește acumularea de germeni și bacterii. În special cele cu jet de aer, deoarece vehiculează aerul care deja este încărcat biologic cu bacterii și alte microorganisme cu potențial patogen. Totuși, rezultatele testelor sunt deseori denaturate de anumite condiții de testare artificială. De obicei, bacteriile sunt transportate pe o suprafață și plasate sub curentul de aer al unui uscător de mâini, ceea ce provoacă mișcarea particulelor, așa cum se întâmplă în general când are loc deplasarea într-o oarecare încăpere: aerul este împins de către o persoană.
Astfel, prosoapele și șervețelele de hârtie sunt mult mai recomandate pentru uscarea mâinilor, iar de preferat este ca acestea să fie mereu la îndemâna unei persoane, nu întrebuințate dintr-o rezervă publică. Este cert faptul că într-o încăpere igienizată folosind detergenti profesionali curatenie, încărcătura biologică patogenă este mult mai mică decât într-o încăpere care anterior testării nu a fost igienizată corespunzător. În cele din urmă, rezultatele folosirii uscătorului cu jet sau prosoapelor de hârtie sunt influențate foarte mult de condițiile de testare. Acestea sunt considerentele pentru care se consideră că rezultatele testelor nu sunt conforme realității.
Este esențial ca spălarea mâinilor să se realizeze în conformitate cu protocolul recomandat de către OMS, iar apoi uscarea să se facă cu prosoape de hârtie de unică folosință. Uscătoarele cu aer cald sunt de preferat în locul celor cu jet de aer, nu doar pentru că usucă prin evaporare, ci și pentru că datorită proprietăților fizice pot disloca și chiar produce destructurări ale microorganismelor vehiculate cu ajutorul aerului. Condițiile de testare influențează extraordinar de mult rezultatele obținute, iar din aceste motive viabilitatea studiilor ridică semne de întrebare, deși este evident faptul că prosoapele de hârtie sunt mult mai recomandate.
