Un istoric al femeilor miniștri din ultimii 31 de ani / Guvernele fără femei în România sunt specifice anilor ’90 – Esential | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

Un istoric al femeilor miniștri din ultimii 31 de ani / Guvernele fără femei în România sunt specifice anilor ’90 – Esential

decembrie 23

15:23 2020

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Una dintre criticile aduse Guvernului Cîțu este ignorarea femeilor la formarea cabinetului de miniștri. Doar o femeie se află între cei 21 de membri ai Guvernului- Raluca Turcan (PNL), propusă la Ministerul Muncii. Guvernele fără femei în România sunt specifice anilor ’90. Abia după anul 2000, principiul egalității de șanse a capete mai multă importanță, iar femeile au fost luate în considerare la formarea guvernelor. După 2000, a mai existat un Guvern cu o singură femeie ministru: Guvernul Tăriceanu 2. HotNews.ro face un scurt istoric al femeilor din guvernele României din decembrie 1989 până în prezent. Vezi în ce guverne s-au aflat cele mai multe femei și în ce guverne nu au existat deloc miniștri femei.

Femeile din guvernele României

Guvernul Petre Roman I (26 decembrie 1989- 28 iunie 1990)
Nicio femeie

Guvernul Petre Roman II (28 iunie 1990-16 octombrie 1991)
Nicio femeie

Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992)
Nicio femeie

Guvernul Nicolae Văcăroiu (19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996)

Daniela Bartoș – ministrul sănătății, dar este numită abia în august 2016.

Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996- 30 martie 1998)
Nicio femeie

Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998- 22 decembrie 1999)
Nicio femeie

Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999- 28 decembrie 2000)

Smaranda Dobrescu- ministrul muncii
Anca Boagiu- ministrul transporturilor, numită în iunie 2000.

Guvernul Adrian Năstase (28 decembrie 2000-21 decembrie 2004)

Hildegard- Carola Puwak – Ministrul integrării europene
Rodica-Mihaela Stănoiu- Ministrul justiției
Elena Dumitru – ministrul muncii
Ecaterina Andronescu – ministrul educației
Daniela Bartoș – ministrul sănătății
Silvia Ciornei- ministrul pentru IMM-uri
Adriana Țicău- Ministrul comunicațiilor

Guvernul Călin Popescu Tăriceanu I (29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007)

Monica Macovei- ministrul Justiției
Anca Boagiu- ministrul integrării europene
Mona Muscă- ministrul culturii
Sulfina Barbu- ministrul mediului

Guvernul Călin Popescu Tăriceanu II (5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008)

Mariana Câmpeanu- ministrul muncii

Guvernul Emil Boc I (22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009)

Ecaterina Andronescu- ministrul educației
Monica Iacob Ridzi, urmată de Luminița Plăcintă- ministrul tineretului si sportului
Elena Udrea- ministrul turismului

Guvernul Emil Boc II (23 decembrie 2009- 6 februarie 2012)

Sulfina Barbu- ministrul muncii, numită în septembrie 2011
Anca Boagiu- ministrul transporturilor, numită în septembrie 2010
Elena Udrea- ministrul dezvoltării

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (9 februarie 2012 – 7 mai 2012)

Claudia Boghicevici- ministrul muncii

Guvernul Victor Ponta I (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012)

Mona Pivniceru- ministrul justiției, numită în august 2012
Mariana Câmpeanu- ministrul muncii
Ecaterina Andronescu- ministrul educației, numită în iunie 2012
Rovana Plumb- ministrul mediului

Guvernul Victor Ponta II (21 decembrie- 5 martie 2014)

Mona Pivniceru- ministrul justiției
Rovana Plumb- ministrul mediului
Mariana Câmpeanu- ministrul muncii
Ramona Mănescu- ministrul transporturilor, numită în august 2013
Lucia Ana Varga- ministrul delegat pentru ape și păduri
Maria Grapini- ministrul delegat pentru IMM
Doina Adriana Pană- ministrul delegat pentru dialog social

Guvernul Victor Ponta III (5 martie- 13 decembrie 2014)

Ioana Petrescu- ministrul finanțelor
Rovana Plumb- ministrul muncii
Gabriela Szabo- ministrul Tineretului si Sportului
Doina Pană- ministrul delegat pentu ape și păduri
Aurelia Cristea- ministrul delegat pentru dialog social

Guvernul Victor Ponta IV (17 decembrie 2014- 4 noimebrie 2015)

Sevil Shhaideh- ministrul dezvoltării, numită în mai 2015
Grațiela-Leocadia Gavrilesc- ministrul mediului
Rovana Plumb- ministrul muncii
Gabriela Szabo- ministrul tineretului si sportului

Guvernul Dacian Cioloș (17 noiembrie 2015- 4 ianuarie 2017)

Anca Paliu Dragu- ministrul finanțelor
Raluca Alexandra Prună- ministrul justiției
Cristiana Pașca- Palmer- ministrul mediului
Delia Popescu- ministrul pentru societatea informațională, numită în august 2016
Claudia Ana Costea- ministrul muncii
Aura Carmen Răducu- ministrul fondurilor europene
Corina Șuteu- ministrul culturii, numită în mai 2016
Elisabeta Lipă- ministrul tineretului
Maria Ligor- ministrul delegat pentru românii de peste hotare, numită în iulie 2016
Violeta Alexandru- ministrul delegat pentru dialog social

Guvernul Sorin Grindeanu (4 ianuarie 2017-29 iunie 2017)

Sevil Shhaideh- vicepremier și ministrul dezvoltării
Grațiela-Leocadia Gavrilescu- ministrul mediului și vicepremier, numită în martie 2017
Carmen Dan – ministrul afacerilor interne
Lia Olguța Vasilescu- ministrul muncii
Mihaela- Virginia Toader- ministrul fondurilor europene
Rovana Plumb- ministrul fondurilor europene, numită în februarie 2017
Adriana Petcu- ministrul apelor și pădurilor
Andreea Păstârnac- ministrul delegat pentru românii de pretutindeni
Ana Birchall- ministrul delegat pentru afaceri europene

Guvernul Mihai Tudose (29 iunie 2017- 16 ianuarie 2018)

Sevil Shhaideh- vicepremier și ministrul dezvoltării
Grațiela-Leocadia Gavrilescu- vicepremier și ministrul mediului
Carmen Dan- ministrul de interne
Lia Olguța Vasilescu- ministrul muncii
Rovana Plumb- ministrul fondurilor europene
Doina Pană- ministrul apelor și pădurilor
Andreea Păstârnac- ministrul delegat pentru românii de pretutindeni

Guvernul Viorica Dăncilă (29 ianuarie 2018- 10 octombrie 2019)

Grațiela Gavrilescu- vicepremier și ministrul mediului
Ana Birchall- vicepremier pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României, ulterior ministrul justiției
Carmen Dan – ministrul de interne
Ramona Mănescu- ministrul afacerilor externe, numită în iulie 2019
Sorina Pintea- ministrul sănătății
Ecaterina Andronescu- ministrul educației (noiembroe 2018- 2 august 2019)
Lia Olguța Vasilescu- ministrul muncii
Rovana Plumb- Ministrul Fondurilor Europene
Ioana Bran- ministrul tineretului și sportului
Natalia Intotero- ministrul delegat pentru românii de pretutindeni

Guvernul Ludovic Orban I și II (4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020)

Raluca Turcan- vicepremier
Monica Anisie- ministrul educației
Violeta Alexandru- ministrul muncii

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National