Toni ar fi băiat bun…
Toni ar fi băiat bun,
Are însă un nărav,
Întruna mi se trozneşte,
Iar a doua zi chirnav
Agale coboară-n beci
Să-şi aducă murătură,
Şi cum totu-n jur se-nvârte,
O dă iar pe… udătură ;
Uitând pentru ce-a venit,
Ia un ţoi de vişinată,
Deh, fuse mai la-ndemână,
Îl şi dă pe gât îndată ;
Şi-afumat şi-aşa năuc,
Umblă chiaun ziua-ntreagă,
În zadar îşi pune-ambâţ,
Două în tei nici că leagă ;
Uneori se mai trezeşte,
Da-l ia la refec nevastă,
Încât uneori îşi zice:
« În cas’ mi-am luat năpastă,
Acum de-aş fi singurel,
Mi-aş putea face de cap,
Nime nu m-ar docăni,
Cum să fac de ea să scap ? »
Şi tot astfel bombănind,
Goli ţoiuri nouăj’nouă
Şi-nghiţind în sec venin,
De-o vreme-i ninge şi-i plouă,
Căci are burta carabă
Şi-şi repetă: „Nu-i a bună,
Ce nechibzuit am fost
Să cânt năravului strună !”
Ba mai spune şi-o mătuşă,
Rea de gură, că-mbrăcat,
Pe-ntuneric bâjbâind
Adesea dormea sub pat…
Aşadar, nu-i de mirare
Că-n cele din urmă, drept,
Toni-al nostru, bun băiat,
A pus mâinile pe piept.
Sursa foto: https://google.com
Acest material a fost realizat de către doamna Elena Agiu-Neacșu în exclusivitate pentru platforma media independentă Criteriul Național
