Consilierul municipal Rodica Militaru a declarat, marţea aceasta, că modificările ar urma să conţină atât drepturi cât şi obligaţii ale deţinătorilor de animale faţă de bunăstarea animalelor, dar şi faţă de respectarea normelor sanitar-veterinare şi de siguranţă şi linişte publică.
În grupa animalor de companie s-ar include câini, pisici, iepuri, porcuşori de Guineea, păsări de colivie şi orice animale mici.
„Deţinătorii de animale trebuie să ia toate măsurile pentru a evita producerea oricărui disconfort care poate fi adus vecinilor. Există recomandări pentru deţinerea câinilor de companie, dorim şi modificarea unei HCL/2007 (care prevede şi acordul vecinilor scris şi ştampilat pentru deţinerea unui animal de companie la bloc). Am dorit abrogarea acestui paragraf, deoarece acordul depindea în special de doi-trei vecini şi au fost numeroase cazuri de abuzuri şi şicanări. Considerăm că deţinerea animalelor de companie într-un bloc poate fi reglementată prin Legea asociaţiei de proprietari. Prin aceasta, asociaţia de proprietari îşi pot face un regulament propriu al condominiului care trebuie votat de majoritatea proprietarilor, nu doar cu majoritatea proprietarilor prezenţi la o anumită şedinţă de bloc”, a detaliat Rodica Militaru, într-o conferinţă de presă.
Pe marginea acestui proiect, cetăţenii au cerut dezbatere publică.
O altă iniţiativă a aleşilor locali USR PLUS prevede interzicerea hrănirii în spaţiul public a animalelor şi păsărilor.
„Dorim să găsim un echilibru pentru ca toţi cetăţenii să se simtă confortabil în oraş. Una este să hrăneşti ocazional un animal pe stradă, inclusiv porumbei, şi altceva este să goleşti sacul cu pâine pe stradă. Când mergi să hrăneşti sistematic cinci animale pe un teren, pe o stradă, acesta este un abuz care poate crea probleme cetăţenilor, există mizerie şi agresivitate (din partea animalelor, n.r.). Nimeni nu va amenda un copilaş care va hrăni cu o mână de grăunţe porumbei, dar altceva este să mergi cu sacul”, a declarat la rândul său consilierul local Răzvan Stana, medic veterinar.
El a precizat că astfel de sancţiuni au fost introduse şi în alte mari oraşe europene precum Budapesta, Paris, Veneţia, Londra, Viena sau Helsinki, tocmai pentru a proteja inclusiv clădirile şi monumentele de patrimoniu UNESCO, grav afectate de excrementele foarte acide ale porumbeilor. În Timişoara, numărul acestora a crescut necontrolat tocmai pentru că sunt bine hrăniţi de cetăţeni.
„Vorbim şi despre daune pe care le creează monumentelor. Porumbeii nu vor muri de foame dacă nu le dau oamenii hrană. În mod cert, ei îşi vor găsi locuri în care să se hrănească”, a spus medicul veterinar Răzvan Stana.
„Ideea nu este de a muri de foame, pentru că oricum nu vor muri de foame, ideea este să găsim un echilibru în dezvoltarea exponențială a populației de porumbei. (…) Nu se pune problema de a nu fi hrăniți acești porumbei, ei au surse de hrană într-un oraș ca Timișoara. (…) Ei nu vor fi tot aici. Dacă nu va fi sursă constantă de hrană în centru sau pâine aruncată, pâinea care este foarte nesănătoasă pentru nutriția porumbeilor, ei se vor răspândi în parcuri. Este o lege a naturii, se vor duce să caute hrană, nu vor sta cu zilele să vină cineva în Piața Operei să le arunce grăunțe”, a completat Rodica Militaru, potrivit Timiș Online.
