martie 04
07:22
2021
Colegul celor doi bărbaţi ucişi de Gheorghe Moroşan: ”Soţia lui se plimba printre polițiști și îi spunea, nu-i omorî, mai lasă-i, poate primim bani în cont!”. Un martor – coleg al victimelor sechestrate şi apoi ucise la Oneşti – povesteşte cum i-a văzut pe cei doi bărbaţi la balcon, dar şi faptul că soţia criminalului se plimba în voie printre poliţişti şi chiar i-a transmis lui Gheorghe Moroşan să nu îi omoare pe ostatici, că poate primesc bani în cont. ” La 17 l-a înjunghiat, sau 17:01. La 17:20 am văzut targa cum iese. Soţia lui a fost acolo permanent, de la 16 şi ceva şi îl informa ce se întâmplă jos. Doamna se plimba printre poliţişti. Vorbea cu el la telefon şi îi spunea nu îi omorî, mai lasă-i, poate primim bani în cont”, a spus un martor la Antena 3. Ce spun poliţiştii despre intervenţia pentru eliberarea ostaticilor de la Oneşti: „Nu aşteptaţi să vă apere cineva. Rugaţi-vă…” „Aşteptaţi demisii sau demiteri? Aşteptaţi degeaba! Cineva o să iasă la pensie iar negociatorul care a venit din timpul liber o să fie sancţionat. Atât! Iar de mâine, domnii doctori si făcătorii de mape o să se apuce de cronica unui viitor esec. Personaje principale puteţi fi voi, oricare. Nu aşteptaţi să vă apere cineva. Rugaţi-vă doar ca următorul capitol să nu poarte numele localităţii în care vă aflaţi când citiţi aceste rânduri…”, spun polițiștii citați de Adevărul. Una dintre victimele de la Onești are pe corp și răni de gloanțe de cauciuc, nu doar de cuțit! Au tras polițiștii și în ostatici? Fotografii zguduitoare au ajuns miercuri seară în spațiul public, cu trupurile neînsuflețite ale victimelor de la Onești. Pe corpul unuia dintre bărbații împușcați de Gheorghe Moroșan se văd și urme de gloanțe de cauciuc, nu numai de cuțit, semn că Poliția a tras și asupra ostaticilor, nu numai asupra agresorului. Ministrul de interne a recunoscut, indirect, acest lucru, la Realitatea Plus, potrivit Libertatea.
Jandarmii abuzivi de la 10 august 2018 și democrația în România. Am fost în acele zile fierbinți la fața locului, unde am filmat și de unde am relatat live. I-am văzut, prin urmare, la lucru pe jandarmii înarmați până în dinți și asmuțiți de conducerea politică a României, în frunte cu Liviu Dragnea, Carmen Dan și restul camarilei, împotriva unei mase de oameni esențialmente pașnice. Le-am înghițit gazele. Am scăpat ca prin minune, plecând la timp din linia întâi, de bâtele jandarminerești abăutate năprasnic peste capetele, fețele, umerii, șalele și picioarele unor oameni pașnici, stând jos ori fugind de represiune, în plin centrul Bucureștilor. Dar, deși public de ani de zile aceaste informații, nimeni n-a cerut audierea mea ca martor. Deși e clar că știu despre ce vorbesc, scrie Petre M. Iancu în Deutsche Welle.
Prețul locuințelor din București, de la Revoluție până la pandemie. Pentru 2021 – creștere cu minimum 10-15%. Prețurile la garsoniere și apartamente au fost, în medie, cu minimum 36% mai mici în 2020-2021 față de anul crizei financiare, 2008, când au atins apogeul, pentru acest an fiind prognozată însă o creștere cu minimum 10-15%, din cauza costurilor tot mai mari ale materialelor de construcții, dar și ale forței de muncă. Concluzia rezultă dintr-o radiografie a prețurilor imobiliare întinsă pe 4 perioade, care cuprind atât prețurile de vânzare și de închiriere de după Revoluție, cât și cele din anii 2000, cele din timpul crizei din 2008 și cele din timpul pandemiei Covid-19, potrivit Profit.ro.
44 de ani de neputință. Ce NU a învățat România după cutremurul din 4 martie 1977. La 44 de ani după cutremurul din ’77 suntem aproape în aceeași situație ca după cutremur. Avem mii de clădiri vulnerabile în București și nu numai. După 44 de ani clădirile care au fost afectate în 1977 au rămas neconsolidate; câteva dintre ele au fost doar peticite imediat după cutremur, până s-au sistat absolut toate consolidările în iulie – august 1977. Suntem în situația în care nu știm cine o să facă ‘curat’ după cutremur, nu știm cât o să ne ia să consolidăm toate clădirile, pentru că durează zeci de ani, deci trebuia să ne apucăm de multă vreme. Așadar, stăm mai rău decât în ’77 din multe puncte de vedere, spun specialistii consultati de Europa Liberă.
Cheltuielile de personal au crescut în ianuarie cu 687 milioane de lei. Cîțu promitea să le taie. Cheltuielile de personal au crescut în ianuarie cu 687 milioane de lei, arată execuția bugetară pe ianuarie 2021, publicată de Ministerul de Finanțe. În proiectul de buget este prevăzută o scădere cu 466 de milioane de lei, pe întregul an 2021. Care e explicația pentru creștere? Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 43,1 milioane lei, potrivit Newsweek.
Cu ce se ocupă bărbatul care a încasat un salariu de 1,3 milioane de dolari pe zi în 202. Sir Chris Hohn, un miliardar britanic care administrator de fonduri speculative a încasat un salariu de 343 milioane de lire sterline (479 milioane dolari) anul trecut, care ar fi cel mai mare pachet salarial anual din Marea Britanie, , potrivit The Guardian. Hohn, a cărui avere personală este estimată la 5,9 miliarde de dolari (4,2 miliarde de lire sterline) de Forbes, și-a plătit salariul uriaș după ce un fond de investiții administrat de el a înregistrat o creștere de 66% a profitului înainte de impozitare, la 695 milioane de dolari, citează Digi24.
Politologul Péter Krekó: „În fond, Partidul Popular European l-a dat afară pe Orban”. ”Lui Orban îi place să stea la masa celor mai puternici la nivel politic, iar Partidul Popular European este unul dintre cele mai influente la nivel european, cu o tradiție veche și o rețea uriașă de relații. Chiar dacă Orban își prezintă decizia drept ieșire voluntară din PPE, în fond este vorba de o excludere a Fidesz – partidul lui Orban a fost dat afară. Este o decizie bună pentru Partidul Popular European și pentru mainstream-ul politic european, deoarece delimitările dintre cei care se simt obligați să respecte democrația și statul de drept și cei care nu o fac devin mai clare”, declară politologul ungar Péter Krekó, pentru Deutsche Welle.
Sporuri crescute de 600 de ori la Agenția de stat care îți caută de lucru. Buget: 29.000.000 lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a plătit angajaților săi, în numai patru ani, sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă de peste 6 milioane euro. În 2018, sporurile acordate au fost de peste 13,6 milioane de lei, iar în 2020 de 15,3 milioane de lei. Într-un singur an 2018/2019 bugetul alocat pentru sporuri a crescut de 298 de ori. Comparativ cu anul 2017, bugetul sporurilor pentru condiții vătămătoare a crescut de 589 de ori, dezvălui Newsweek.
