Aleșii democrați din Cameră l-au reintrodus săptămâna trecută și el a fost adoptat de astă data cu 220 de voturi la 212. Un singur republican l-a susținut și doi democrați au votat împotrivă.
Trecerea sa prin Senat, unde republicanii păstrează o putere de blocaj, rămâne incertă, doar dacă nu va fi o variantă edulcorată.
Textul „nu va șterge secole de rasism sistemic” în Statele Unite, a declarat președinta democrată a Camerei, Nancy Pelosi, înaintea adoptării sale. Dar va fi „un uriaș pas” spre „construirea unei relații mai bune, mai sănătoase, între poliție și comunități pe care ea să le respecte”.
Proiectul de lege prevede, între altele, să se interzică priza de sufocare, să se limiteze transferul de echipamente militare forțelor de ordine, să se creeze un registru național al polițiștilor demiși pentru abuzuri. Textul ataca de asemenea larga imunitate de care se bucură polițiștii în cazul procedurilor civile.
Prevede de asemenea oprirea, la infracțiunile având legătură cu stupefiantele, mandatelor de percheziție care permit polițiștilor să intre la suspecți fără să bată la ușă. Într-o asemenea situație Breonna Taylor, o tânără infirmieră de culoare, a fost împușcată în martie anul trecut în apartamentul ei.
Numele ei, printre altele, a răsunat peste tot în Statele Unite la marile manifestații antirasiste care au urmat după moartea lui George Floyd.
Bărbatul negru de 40 de ani a murit asfixiat de un polițist alb, Derek Chauvin, care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui timp de aproape nouă minute. Procesul lui, care va fi și cel al metodelor polițienești, începe luni la Minneapolis. La Libre
