Prima zi a lunii martie este sărbătoarea Mărţişorului. Mărţişorul este un calendar simbolic, reprezentat de un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou la l martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.
Ziua de 1 Martie (Mărţişorul, după calendarul vechi) era considerată ca începutul unui Nou An, sărbătoarea venirii primăverii. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie şi se sărbătoreşte din timpul romanilor, când se sărbătorea ca zeul Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.Martisorul este un simbol al reinnoirii timpului si al renasterii naturii, odata cu venirea primaverii, dar si al sperantei, fiind daruit celor dragi pentru a le aduce noroc si belsug.
Mărţişorul este un mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu, este oferit persoanelor apropiate, pe 1 Martie. Iniţial el consta doar într-un şnur împletit şi se credea că aduce noroc. Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată – albă şi neagră sau albă şi albastră – şi era dăruit în prima zi din luna martie.
Originile sărbătorii mărţişorului se consideră a fi de pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război.
Mărţişorul este numită şi „funia anului”, care se spune că adună laolaltă săptămânile şi lunile în cele două anotimpuri străvechi ale calendarului popular: vara şi iarna, simbolizate de şnurul bicolor. Împletirea alb-roșie a şnurului se regăseşte în steagul călușarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor şi în multe alte obiceiuri străvechi. Împletirea celor două culori simbolizează regenerarea vieţii.
Rostul şnurului era ca, prin împletirea celor două fire ce simbolizează unitatea contrariilor (lumină-întuneric, căldură-frig, iarnă-vară), să se aducă sănătate şi pază de boli. Cele două culori împletite mai simbolizează dragostea şi ura, viaţa şi moartea, binele şi răul. Sărbătoarea tradiţională de 1 Martie a devenit cu timpul un prilej de omagiere a sexului frumos. Scopul purtării Mărţişorului este să-ţi apropii soarele. Prin asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, frumuseţe, veselie şi sănătate, cinste şi iubire. Dăruind un mărţişor este ca şi cum ai dărui o fărâmă de soare.
Tradiţiile şi cultura românească păstrează cu grijă memoria strămoşilor, astfel că printre miturile importante ale românilor îl vom întâlni alături de „Mioriţa” şi pe cel al „Babei Dochia”, aceasta fiind în strânsă legătură cu data de 1 Martie şi cu mărţişorul. La geto-daci, anul nou începea la 1 martie, calendarul lor popular având două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era dăruit în zorii primei zile din Martie şi se purta o săptămână sau două, uneori chiar până la vederea primului pom înflorit, apoi se atârna de ramurile înflorite, crezându-se că tot astfel va fi şi anul celui care l-a purtat.
Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi ocrotiţi, a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.
Mărţişorul serveşte celor care îl poartă „ca un fel de amuletă”, în tradiţie se credea că servea pentru ocrotirea de duhuri rele.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie.Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate martisoare. Ele au forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, insirate pe ata, pentru a fi purtate la gat. Cele doua culori sunt deschise interpretarilor: rosul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – intelepciunea barbatului. Astfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii.
Sursa foto www.flickr.com
