Rezultatele unui sondaj anual al NATO, în cadrul căruia au fost intervievaţi pentru prima dată şi cetăţeni din Finlanda şi Suedia, cele mai noi state membre ale Alianţei, arată „clar” că sprijinul public pentru NATO este extrem de puternic pe ambele maluri ale Atlanticului, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind, aparent într-o aluzie la declaraţiile controversate ale lui Donald Trump în privinţa unei dezangajări americane, că în SUA „doar 13%” dintre oameni ar vota împotriva NATO, relatează News.ro.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATOFoto: Kenzo Tribouillard / AFP / Profimedia Images
„Dacă s-ar organiza un vot astăzi, o majoritate covârşitoare a cetăţenilor din ţările aliate ar vota în favoarea NATO”, a spus Jens Stoltenberg. „Peste 80% dintre cetăţenii noştri cred că America de Nord şi Europa trebuie să continue să lucreze împreună pentru securitatea noastră comună”, a punctat şeful NATO cu ocazia prezentării raportului pe 2023 al Alianţei. El a adăugat că „în Statele Unite, doar 13% ar vota împotrivă” şi a subliniat că aceste rezultate arată că „în întreaga Alianţă, sprijinul pentru NATO rămâne solid ca piatra”.
În cazul României, potrivit raportului, 82% dintre cetăţeni ar vota la un referendum ca ţara lor să rămână în NATO şi 9% ar vota împotrivă, NATO având în România una dintre cele mai favorabile rate. Într-o singură ţară dintre cele 32 ale NATO, rata favorabilă Alianţei este de 100%: Albania.
Declaraţiile secretarului general al NATO intervin în condiţiile în care luna trecută fostul preşedintele american Donald Trump, candidatul republicanilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a stârnit o adevărată furtună politică după ce a spus la un miting de campanie că nu ar sări în apărarea unei ţări NATO care nu îşi plăteşte cota de cheltuieli pentru apărare, ba chiar ar invita Rusia să o atace. Ulterior, foşti şi actuali consilieri ai lui Trump au sugerat că dacă va reveni la Casa Albă, fostul preşedinte ar putea cere revocarea Articolului 5 din Tratatul NATO sau chiar să retragă SUA din alianţa militară, dacă nu toţi membrii se vor achita de obligaţii.
Comentariile fostului preşedinte american au stârnit reacţii puternice, inclusiv din partea lui Jens Stoltenberg. Deşi a pledat şi el pentru o creştere a cheltuielilor militare până la obiectivul stabilit de NATO – cel puţin 2% din PIB -, Stoltenberg a spus că astfel de comentarii pot pune în pune în pericol vieţile soldaţilor alianţei şi a dat asigurări că SUA vor rămâne un aliat angajat, chiar dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă.
Europa atinge în 2024 pentru prima dată obiectivul de 2%
În raportul anual prezentat joi, secretarul general al NATO a detaliat activitatea şi realizările alianţei pe parcursul anului 2023. El a salutat faptul că 2023 a fost al nouălea an consecutiv de creştere a investiţiilor în întreaga Europă şi în Canada, ceea ce înseamnă că „cheltuielile pentru apărare au crescut cu 11%, o proporţie fără precedent”.
În 2024, aliaţii din Europa vor investi în total 470 de miliarde de dolari în apărare, ceea ce reprezintă pentru prima dată 2% din PIB-ul lor combinat, a arătat Stoltenberg. „În acest an, două treimi dintre aliaţi vor îndeplini obiectivul de 2%, faţă de doar trei aliaţi în 2014”, a subliniat el.
Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca, la summitul din iulie, care va marca 75 de ani de la înfiinţarea NATO şi care va avea loc la Washington, aliaţii să ia măsuri suplimentare pentru a sprijini Ucraina, pentru a consolida şi a dota cu resurse apărarea NATO şi pentru a aprofunda parteneriatele din întreaga lume.
Ce a făcut NATO pentru Ucraina
În 2023, aliaţii au continuat să ofere Ucrainei un nivel de sprijin fără precedent. Stoltenberg a menţionat că „pentru prima dată, o serie de aliaţi au trimis inclusiv sisteme cu rază lungă de acţiune, rachete Storm Shadow din Marea Britanie şi rachete SCALP din Franţa, iar aliaţii au fost de acord să trimită avioane F-16”.
El a adăugat că mai mulţi aliaţi au semnat deja acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina.
„Ucrainenilor nu le lipseşte curajul. Ei rămân fără muniţie. Acesta este un moment critic şi ar fi o greşeală gravă, istorică, să îi permitem lui Putin să câştige. Nu putem permite ca liderii autoritari să obţină ceea ce vor prin folosirea forţei”, a pledat Stoltenberg.
La summitul de la Vilnius din 2023, aliaţii au convenit asupra unui nou Plan de acţiune privind producţia de apărare pentru a accelera producţia, a consolida angajamentul cu industria şi a spori interoperabilitatea. Secretarul general a subliniat că „de atunci, NATO a convenit contracte în valoare de zeci de miliarde de dolari pentru muniţii şi capacităţi-cheie”. De asemenea, NATO şi-a aprofundat şi mai mult relaţiile cu partenerii din Indo-Pacific, precum şi cu Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, odată cu aderarea Finlandei şi Suediei, „NATO este acum mai mare şi mai puternică”, arată raportul de activitate pe 2023.
____
