Indiferent de decizia Tribunalului de Arbitraj din cadrul ICSID, decizia cu privire la reluarea proiectului Roșia Montană, invocată de oficiali români, este una politică.
Protest Rosia Montana 2Foto: Hotnews
Deblocarea procedurilor este posibilă doar dacă România va decide retragerea sitului din patrimoniul UNESCO. Mai departe, așa cum arată acum, proiectul nu are nicio șansă să primească acordul de mediu, întrucât încalcă legislația europeană și românească de mediu, spun specialiștii consultați de HotNews.ro. Dacă se decide exceptarea sa de la legislație, există riscul ca istoria să se repete și să ne întoarcem din nou la protestele care au dus la blocarea proiectului, în 2013. Joi, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că ar face un referendum pentru a întreba românii dacă este oportun să scoatem aurul.
În 2021, situl de la Roșia Montană a fost inclus în patrimoniul UNESCO, ceea ce a blocat proiectul minier al Roșia Montană Gold Corporation. La acel moment, proiectul se afla în stadiul de obținere a acordului de mediu.
Acum, în fața unor amenzi uriașe de miliarde de dolari, oficialii români ar putea fi tentați să negocieze cu compania canadiană care ne-a dat în judecată.
Însă chiar dacă s-ar ajunge la un consens politic pentru retragerea din patrimoniul UNESCO, acordul de mediu ar fi imposibil de obținut, întrucât proiectul încalcă normele europene și românești de mediu, au precizat, pentru HotNews.ro, specialiști din zona guvernamentală.
„Includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost o mare greșeală. Aceasta deoarece proiectul oricum nu avea nicio șansă să primească acordul de mediu. Prin includerea lui în patrimoniu, România a dat șansa companiei Gabriel Resources să ceară aceste uriașe despăgubiri. Pur și simplu plătim acești bani degeaba”, spune una dintre surse.
Proiectul, așa cum arată el acum, are totuși o singură șansă să obțină acordul de mediu, și anume să fie exceptat de la legislație.
Dacă ne aducem aminte, în anul 2013, când au pornit proteste masive în țară legate de Roșia Montană, chiar acesta era subiectul care a nemulțumit opinia publică: exceptarea proiectului de la normele existente printr-o lege aprobată în Guvern, ulterior respinsă de Parlament.
„Ne-am afla într-o buclă temporală care ne va arunca înapoi în urmă cu 11 ani. Nu cred că-și dorește niciun partid să vină din nou cu astfel de propuneri legislative, să dea legi speciale. În primul rând, ar fi sinucidere politică pentru că există riscul ca opinia publică să se inflameze din nou, iar protestele să fie reluate. În al doilea rând, vom intra în procedură de infringement pentru încălcarea legislației europene și vom plăti alte amenzi la Curtea Europeană de Justiție”, spune sursa menționată.
Între timp, joi, premierul Marcel Ciolacu a spus că, din perspectiva lui, ar face un referendum să întrebe românii dacă este oportun să scoatem aurul de la Roșia Montană.
El a spus că așteaptă verdictul instanței și apoi va veni cu un punct de vedere oficial.
Verdictul în litigiul cu Roșia Montană, așteptat vineri
Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) se va pronunța astăzi în procesul intentat României de către Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, a anunțat ieri ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Miza acestui litigiu sunt despăgubirile de câteva miliarde de dolari pe care România ar putea fi forțată să le plătească către Gabriel Resources, pragul maxim fiind de 6,7 miliarde de euro, conform lui Boloș.
Ministrul Boloș a spus că decizia în acest litigiu va fi pronunțată vineri, iar în funcție de aceasta va fi stabilită strategia de negociere a statului român.
Ce a mai spus Boloș:
- „Perspectiva de a schimba decizia este destul de mică”
- „Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională.
- Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează apoi să ne formulăm strategia de negociere și, în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere, vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”.
- „Dacă decizia nemonetara în care statul este obligat să continue investitia, va trebui să facem demersuri legale pentru a prelungi licența de exploatare a resurselor de aur”.
Citiți și
