Löfven avea un termen limită de până luni la miezul nopții pentru a decide dacă demisionează sau va demara organizarea de alegeri anticipate după ce parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură împotriva guvernului său pe 21 iunie.
„Am cerut să fiu demis din funcția de prim-ministru”, a declarat Löfven în cadrul unei conferințe de presă, recunoscând că n-a reușit să coaguleze o majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern care să fie condus tot de el.
„Este cea mai dificilă decizie politică pe care am luat-o vreodată”, a adăugat acesta.
Andreas Norlén, președintele parlamentului, va avea acum la dispoziție 4 încercări pentru a găsi un nou premier care să treacă de votul parlamentului.
Dacă acesta eșuează, alegerile anticipate devin obligatorii însă orice nou guvern va fi unul cu mandat scurt întrucât alegerile parlamentare obișnuite trebuie organizate obligatoriu în luna septembrie a anului viitor.
„Cu un an rămas până la alegeri și o pandemie în desfășurare, organizarea unor alegeri anticipate nu este cel mai bun lucru pentru Suedia”, a declarat luni Löfven, liderul Partidului Social-Democrat. „Nu ne putem folosi timpul pentru jocuri politice”, a mai spus acesta.
Acțiunile care au dus la căderea guvernului său au fost declanșate de intenția executivului de a elimina plafonarea chiriilor pentru clădirile rezidențiale noi, măsură denunțată vehement de Partidul de Stânga care a anunțat că își retrage sprijinul politic pentru Löfven, care conducea un guvern minoritar după alegerile parlamentare din 2018.
Chiriile sunt stabilite în Suedia în urma unui proces de negociere colectivă, persoanele care se opun sistemului afirmând că acesta face nerentabilă construirea de noi apartamente pentru închiriere.
Suedia se confruntă de decenii cu o criză a locuințelor iar banca centrală a țării a catalogat în mod repetat piața imobiliară ca fiind disfuncțională.
