Ce se întâmplă acum în Găgăuzia ne amintește de evenimentele din stânga Nistrului din anii ’90. Liderii locali găgăuzi, controlați de Ilan Șor, încearcă să diminueze dependența Comratului de Chișinău și să le-o ofere pe tavă Rusiei. Aceasta se reflectă în câteva fumigene: permiterea exporturilor de produse agricole spre Rusia, utilizarea sistemului de plăți diferit „Mir” și oferta de a reduce prețul gazelor exclusiv pentru locuitorii Găgăuziei. În plus, promisiunile de protecție venite din partea președintelui rus Vladimir Putin, precum și vizitele frecvente la Moscova, după instrucțiuni, întreprinse de bașcana Evghenia Guțul, fugarul Ilan Șor ori de alți lideri de partide și deputați, adaugă greutate acestui scenariu. Asta ne amintește de acțiunile separatiste din Transnistria, care au escaladat într-un război pe Nistru. Și atunci ne confruntam cu aceleași acțiuni ale războiului hibrid.
Laurentiu PlescaFoto: Arhiva personala
Kremlinul continuă să promoveze scenariul similar celui din Transnistria
În contrast cu această abordare, președinta Maia Sandu și Guvernul de la Chișinău încearcă să abordeze nevoile Găgăuziei printr-o politică de incluziune și de emancipare națională, încercând să se asigure că dezvoltarea identității găgăuze se realizează într-un mod care respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Eforturile Chișinăului se concentrează pe promovarea limbii și culturii găgăuze, într-un cadru care evită rusificarea și susține o integrare armonioasă în statul Republica Moldova. Despre aceasta a și fost vizita repetată a Maiei Sandu în regiune, ce poate fi interpretată ca o încercare de a consolida legăturile dintre Guvern și locuitorii din Găgăuzia. Însă pentru gruparea Șor, controlată de Rusia, a fost încă un moment de dezinformare prin care să arate „nesupunerea” față de puterea centrală.
În plus, presa rusă pare să alimenteze temeri și îngrijorări în Găgăuzia, în special prin reînvierea temei unirii cu România. Guțul a jucat excelent această carte a dezinformării, amenințând cu un răspuns violent, care, iarăși, ne aduce aminte de conflictul transnistrean. Acest lucru poate fi interpretat ca o încercare de a întări sentimentul de separare și de a crea diviziuni în interiorul Republicii Moldova.
Recentele evoluții din Găgăuzia par să deschidă calea spre un scenariu care amintește de situația din Transnistria de la începutul anilor ‘90. Pe de o parte, există o încercare vizibilă de a lega economic și politic regiunea de Rusia, iar, pe de alta, un efort din partea Guvernului de a integra mai bine regiunea în arealul constituțional al țării, promovând o identitate națională găgăuză distinctă de influența rusă.
Totodată, se subliniază o încercare tot mai accentuată de realiniere economică și politică spre Federația Rusă. Aceste manevre, orchestrate de actorii locali pro-ruși, sunt în directă contradicție cu politica pro-europeană a autorităților de la Chișinău. Asta accentuează diviziunile interne și complică perspectivele de integrare europeană ale țării.
Rusia încearcă să creeze o entitate economică separată în Găgăuzia
Este interesant de observat că, spre deosebire de regiunea transnistreană, care în ultimii ani a încercat să-și diversifice economia, prin intensificarea comerțului cu Uniunea Europeană, Găgăuzia pare să se orienteze decisiv spre Rusia, în momentul de față, doar declarativ. Autorizarea importurilor de produse agricole găgăuze de către Rosselhoznadzor, autoritatea rusă de control, semnalează o mișcare strategică pentru a consolida legăturile economice dintre Găgăuzia și Rusia.
Acordul semnat între bașcana Guțul și Promsvyazbank, alături de aderarea la infrastructura financiară rusă alternativă la SWIFT, denumită „Mir”, indică o ancorare și mai profundă în sfera de influență rusă. Aceste acțiuni nu numai că întăresc legăturile financiare și economice, dar creează o dependență structurală care poate fi dificil de inversat pe termen mediu și lung. Asta desigur, dacă s-ar și materializa. Cardurile „Mir” ar fi folosite mai degrabă pentru a plăti protestatarii și votanții Șor, pentru a vota împotrivă la referendumul privind aderarea UE, care va fi organizat pe 20 octombrie.
Dar ce efect ar avea aceste complicații din Găgăuzia asupra integrării europene a Moldovei? Strategia adoptată de Găgăuzia, sub conducerea Evgheniei Guțul, este susceptibilă să complice semnificativ aspirațiile de integrare europeană. Prezența unui separatism economic și politic activ poate servi drept pretext pentru întârzierea sau chiar blocarea proceselor de aderare, având în vedere criteriile stricte ale UE privind stabilitatea politică și integritatea teritorială a statelor candidate.
Găgăuzia, cu o populație majoritar vorbitoare de limba rusă și cu puternice legături cu Rusia, a fost întotdeauna un focar al influenței ruse în Moldova. Deși regiunea beneficiază de un statut autonom din 1994, recentele activități ale Rusiei sugerează o încercare de a transforma această zonă într-o nouă regiune transnistreană, care este independentă nu doar din punct de vedere politic și social, ci și economic. Și la începutul independenței țării, cei cu viziuni separatiste făceau vizite regulate la Moscova, unde primeau instrucțiuni de destabilizare a democrației, care și așa este una fragilă.
Un alt element al strategiei rusești este sprijinul acordat partidelor și politicienilor pro-ruși din regiune. Prin finanțare directă sau prin campanii de dezinformare, Rusia se asigură că liderii pro-ruși rămân la putere sau câștigă influență semnificativă. Aceasta este o replică a modelului utilizat în regiunea transnistreană, unde Moscova a susținut constant regimul separatist. Chestiune care a fost dezbătută și la recentul forum de reintegrare, o inițiativă productivă de a discuta soluționarea problemei transnistrene și care a adunat peste 100 de oficiali, experți locali și europeni.
Rusia pare să exploateze și să amplifice tensiunile etnice și politice interne din Moldova, folosind Găgăuzia ca un exemplu de regiune care ar putea fi mai bine protejată sub aripa rusă decât sub cea a Guvernului pro-european de la Chișinău.
Replicarea scenariului transnistrean în Găgăuzia ar avea consecințe grave pentru stabilitatea politică a Republicii Moldova. Dialogul continuu, sprijinul pentru dezvoltarea regiunii și integrarea europeană sunt esențiale pentru contracararea influenței rusești și pentru a le oferi locuitorilor din Găgăuzia o perspectivă de stabilitate.
Care este puterea Găgăuziei?
În timp ce Găgăuzia explorează posibilitățile de a-și extinde autonomia, este esențial să se recunoască că orice tentativă de a acționa ca un stat independent este complicată de realitățile juridice și politice. Republica Moldova, ca stat unitar, deține autoritatea finală asupra politicii externe și interne, iar orice mișcare către o separare efectivă ar avea implicații profunde, atât pentru regiune, cât și pentru întreaga țară. _Citeste restul articolului pe Contributors.ro
