Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a pus în discuţie luni posibilitatea sesizării CJUE cu trei întrebări, pentru a afla dacă instanţa poate să nu aplice decizia CCR de rejudecare a unor dosare pe motiv de nelegalitate a completurilor specializate de trei judecători, potrivit Agerpres.
Avocaţii lui Constantin Niţă s-au opus sesizării CJUE, susţinând că acest dosar nu are legătură cu fraudarea fondurilor europene, în timp ce un procuror DNA a fost de acord cu trimiterea celor trei întrebări.
Instanţa a decis sesizarea CJUE, iar până la primirea răspunsului procesul lui Niţă a fost suspendat.
Acesta este al doilea dosar în care magistraţii români sesizează justiţia europeană în legătură cu aplicarea deciziilor CCR, primul fiind cel al lui Darius Vâlcov.
Cele trei întrebări sunt următoarele:
- „Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 325 alin. (I) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi articolul 4 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul Instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus?
- Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a Instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a Instanţei supreme)?
- Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional?”.
Pe 3 iulie, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de neconstituirea de către instanţa supremă a completurilor specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie.
În urma acestei decizii, toate dosarele soluţionate de completurile de 3 judecători de la instanţa supremă înainte de 23 ianuarie 2019 și care nu au o decizie definitivă sau au o sentinţă definitivă, dar sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare vor fi rejudecate.
Pe 19 decembrie 2018, fostul ministru Constantin Niţă a fost eliberat din închisoare, el având o condamnare de 4 ani pentru trafic de influenţă, primită în iunie 2018.
Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.
Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.
”În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, susţineau procurorii.
