Apropiata întâlnire de la Geneva dintre Vladimir Putin și Joseph Biden este evenimentul central al politicii mondiale. Reprezentanții celor doi șefi de stat mizează foarte mult pe scăderea așteptărilor – nu așteptați vreun progres, zic ei. Tot ce se poate realiza este stabilirea unor contacte personale, potrivit Rador care citază Nezavisimaia Gazeta.
Este de dorit, de asemenea, să fie stabilită direct agenda legăturilor bilaterale, cu accent pe controlul asupra armamentelor.
Generația politicienilor cu experiență atât ai epocii lui Biden, cât și ai epocii lui Putin își aduce aminte că lucrul cel mai important este următorul: numai să nu fie război. Războiul aduce societății pierderi, care nu sunt comparabile cu prejudiciul cauzat de niciuna din pierderile actuale ale perioadei de pace: schimbarea climatului, terorismul, traficul de narcotice, pandemia. Ireversibilele pierderi materiale și umane, distrugerea naturii, distrugerea fondului de locuințe, a modului de trai obișnuit… Moarte, durere…
Generația anilor ’40 – ’50 a politicienilor lumii este mai puțin sensibilă la problematica războiului. Tocmai de aceea, miniștrii din diferite țări occidentale care au legătură cu problemele militare și străine fac adeseori declarații în care amenință cu folosirea forței împotriva Rusiei, spunând despre ea că este dușmanul Occidentului sau chiar și al întregii omeniri.
Propunându-i lui Putin să se întâlnească tête-à-tête, Biden a demonstrat, la rândul său, maturitate politică, amestecat în colosala experiență în problemele internaționale. Președinții anteriori ai SUA nu au avut o asemenea experiență.
Se pare că lui Vladimir Putin îi va fi mai ușor să vorbească cu un politician care înțelege diplomația la fel ca și știința și ca arta. El a fost nevoit să comunice prea des în ultimul deceniu cu parteneri care priveau legăturile internaționale exclusiv ca domeniu al politicii pure, fără urmă de diplomație. Și doar tocmai politicienii sunt un fel de dulăi în lanț ai dreptului internațional, care-și bazează propunerile și hotărârile pe nenumăratele tratate și convenții semnate ș.a.m.d. Politicienii însă, ocupându-se de probleme internaționale, se conduc în principal după considerente cu caracter politic intern.
O asemenea deviere în formarea cadrelor diplomatice în țările occidentale a avut inevitabil ca rezultat degradarea componentei diplomatice a legăturilor internaționale. Anthony Blinken, actualul secretar de stat al SUA, diplomat profesionist, întotdeauna atent în afirmațiile sale, este o garanție importantă a succesului oricăror negocieri bilaterale.
Putin se duce în Elveția având în minte o serie de afirmații necontradictorii, care explică absolut totul în legăturile actuale dintre Rusia și Occident. În primul rând, Occidentul vrea să izoleze Rusia.
Sancțiunile sunt un instrument de concurență neloială. În al doilea rând, Occidentul îi sprijină în Rusia pe politicienii tineri, energici și ambițioși pentru ca opoziția să ajungă la putere și să distrugă potențialul economico-militar acumulat de Putin. Literal vorbind – tăind superrachetele pentru fier vechi.
Așa cum s-a întâmplat în ultimii ani ai URSS. În al treilea rând, Occidentul se amestecă în treburile interne ale Rusiei prin finanțarea unui număr imens de ONG-uri, transferându-le numai anul trecut 72 de miliarde de ruble. În al patrulea rând, Occidentul ignoră interesele naționale și strategice ale Rusiei.
Acest lucru a început cu extinderea NATO în Est și continuă sub forma înlăturării de la putere a regimurilor prietene Rusiei – prin intermediul loviturilor de stat și a mecanismelor „revoluțiilor colorate”.
Ținând cont de caracterul și conținutul pretențiilor față de Rusia în cursul anchetei „urmei rusești” efectuate de comisia lui Muller, afirmațiile lui Putin par dovada „în oglindă” a amestecului similar din partea SUA.
Societatea nu este la curent cu narativul necontradictoriu al lui Biden.
Pornindu-se de la această realitate, este ușor să ne imaginăm caracterul și punctele de conținut ale atacurilor și contraatacurilor la discuțiile de la Geneva. La Geneva se va dovedi faptul că prezența diplomaților de profesie – și este vorba de Lavrov și Blinken – alături de șefii de stat va fi într-adevăr un factor al succesului.
Vor fi propuse abordări în ceea ce privește echilibrul în confruntarea celor mai noi tipuri de arme – până la cele hipersonice. În legătură cu acest lucru există ce să se discute încă cel puțin vreo zece ani. Și ar fi bine să se aibă în vedere faptul că China nu se consideră parte a oricăror restricții. Fiindcă veni vorba, americanii își pun foarte mult speranțele în acordul Moscovei de a conecta la convorbiri Beijingul – în interesul stabilității strategice globale.
