Intrarea Domnului în Ierusalim este cunoscută și sub numele de Duminica Floriilor sau Duminica Stâlpărilor.Această sărbătoare constituie unul dintre Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, care este celebrat în Duminica dinaintea Paștilor.
Cu câteva zile înainte de răstignirea Sa, Domnul Iisus Hristos a fost primit de mulțimile care Îl slăveau și Îl cinsteau, la intrarea Sa în Ierusalim, călare pe un mânz de asină (măgăruș), ca pe Mesia și Împăratul lui Israel. Mulțimile, în semn de bucurie, aruncau înaintea Lui frunze de palmier sau de smochin (finic), simbolul biruinței, și chiar și copiii Îi strigau cuvinte de laudă.
Ortodocșii sărbătoresc această zi ca pe una de bucurie, dar cu înțelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeții.
Creștinii ortodocșii din țările care locuiesc în zone unde nu cresc palmieri sau smochini, precum românii,sârbii,georgienii, rușii etc folosesc în locul acestora ramuri de salcie la această sărbătoare.
Creștinii aduc la biserică aceste ramuri (numite, cu un nume mai vechi, și stâlpări, de unde denumirea de Duminica Stâlpărilor) de salcie, de smochin sau de palmier care amintesc de cele cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea Sa în Ierusalim. La sfârșitul Sfintei Liturghii, preoții rostesc asupra lor o rugăciune de binecuvântare, apoi le stropesc cu agheasmă, sfințindu-le.Apoi le împart credincioșilor, care împodobesc cu ele icoanele, păstrându-le cu grijă. În unele Biserici mai există obiceiul ca, după Liturghie, să se distribuie cruci mici făcute din frunze de palmier, care sunt mai apoi puse la icoană.
Demn de remarcat este faptul că numele popular de Florii a fost păstrat pentru praznicul Intrării Domnului în Ierusalim provine de la numele sărbătorii antice romane a primăverii, Floralia.Acest moment festiv se desfășura în Antichitate cam în aceeași perioadă în care astăzi se sărbătorește Intrarea Domnului în Ierusalim.
Astfel,odată cu impunerea și oficializarea credinței creștine, calendarul liturgic creștin l-a înlocuit pe cel păgân, inclusiv în memoria oamenilor. Dar, deoarece de la începuturile instituirii creștinismului în Imperiul Roman acestea erau încă o realitate sau cel puțin o amintire recentă, suprapunerea calendaristică a fost astfel gândită încât sărbătorile păgâne să fie cu totul înlocuite cu cele creștine, uneori acestora suprapunându-li-se temporal celebrările creștine. În limba română, memoria populară a păstrat însă pentru praznicul creștin numele sărbătorii antice.
Sursa foto : http://google.com
Prezentare oferită de Prof.Dr.Daniel Mihai CNA Regina Maria Constanţa, redactor șef al ziarului Criteriul Național
