Porturile maritime comerciale din Europa de Sud-Est sunt puncte nodale pentru traficul de cocaină și heroină și pentru comerțul ilegal. Droguri, expediate în principal din America Latină, se găsesc adesea în containerele cu fructe proaspete – mai ales în cele cu banane, se arată în noul raport al Inițiativei Globale împotriva Crimei Organizate care analizează rutele maritime din Balcani, potrivit Huffington Post Greece, citat de Rador.
Nava in Portul ConstantaFoto: CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta
Confiscarea unor cantități mari de cocaină – de obicei ascunse în cutii de banane – în porturi precum Durres (Albania), Ploce și Rijeka (Croația) și Salonic a generat suspiciuni că porturile din sud-estul Europei devin din ce în ce mai atractive pentru traficanți.
Situația a fost agravată de capturile mari de heroină din porturile Constanța (România), Koper (Slovenia) și Varna (Bulgaria), precum și de problema existentă de mult timp a contrabandei cu țigări, în special prin porturile Bar (Muntenegru) și Pireu (Grecia).
Studiul avertizează că peste 100 de porturi din Europa de Sud-Est și 12 terminale de containere sunt folosite drept puncte cheie de intrare și ieșire pentru comerțul ilegal desfășurat pe scară largă la Marea Adriatică, Marea Egee, Marea Neagră, Marea Ionică și fluviul Dunărea.
„Apropierea regiunii de piețele aducătoare de venituri din Europa de Vest, legăturile regiunii cu Africa de Nord și Turcia și traficul crescut din America Latină și Asia, în combinație cu vulnerabilitățile legate de corupție, creează condiții ideale pentru ca rețelele criminale să se implice într-un astfel de trafic”, arată raportul publicat marți de Ințiativa Globală împotriva Crimei Organizate Transnaționale (GI-TOC).
Între anii 2018 și 2021, aproximativ opt tone de cocaină au fost capturate în porturile Europei de Sud-Est, notează raportul. Opiaceele și drogurile sintetice, în principal heroina, care sosesc prin Turcia și Orientul Mijlociu, sunt capturate în mod regulat de autorități inclusiv în porturile regionale.
„Se pare că există o schimbare a rutelor de contrabandă din cauza măsurilor luate pentru reducerea fluxurilor de migranți și a COVID, precum și din cauza capturilor mari de cocaină în Belgia și Țările de Jos; iar perturbările cauzate de războiul din Ucraina îi determină pe traficanți să caute rute alternative”, spune Walter Kemp, coautor al raportului
„În unele porturi, se pare că există celule ale unor grupări criminale care operează ca parte a unor rețele transnaționale mai largi.
Mai multe porturi sunt magneți pentru crima organizată, atrăgând nu numai grupări criminale locale, ci și pe cele din țările continentale care au nevoie de acces la mare”, susține Ruggero Scaturro, autorul principal al raportului.
Aproximativ 80% din toate mărfurile comercializate la nivel mondial sunt expediate pe mare, cel mai adesea în containere. Doar 2–3% dintre aceste containere sunt inspectate în mod regulat, ceea ce le face mijlocul de transport preferat pentru mărfuri în cantități mari în Balcani, potrivit raportului.
Țigările și tutunul, în special prin Grecia și Muntenegru, deșeurile, în special prin porturile de la Marea Neagră, și armele se numără printre mărfurile ilegale traficate de-a lungul rutei maritime.
Cu toate acestea, în ciuda capturilor mari, nu au existat prea multe arestări de traficanților importanți de-a lungul acestei rute. „Acest lucru arată fie o incapacitate de investigare, fie o umbrelă de protecție care acoperă activitățile ilegale în unele porturi balcanice”.
Studiul vizează nouă porturi de-a lungul rutei maritime balcanice și dezvăluie modul în care investițiile în infrastructura portuară pot fi legate de spălarea de bani și corupție, demonstrând legătura dintre punctele comerciale și crima organizată.
Unele dintre aceste porturi, din cauza guvernării slabe și a poziționării lor geografice, sunt magneți ai criminalității. Altele, pe de altă parte, sunt refugii sigure, nu numai pentru criminali, ci și pentru „elitele politice și de afaceri care oferă protecție pentru contrabandă și profită de pe urma contrabandei, inclusiv prin spălarea banilor”, se arată în raport.
Autoritățile din sud-estul Europei au depus eforturi mari în ultimele decenii pentru a combate astfel de amenințări folosind măsurile Codului Internațional pentru Securitatea Navelor și a Instalațiilor Portuare (ISPS), dar există încă lacune, de exemplu din cauza scanerelor insuficiente și a tentației corupției în unele porturi, mai arată ONG-ul cu sediul la Geneva.
Unele propuneri pentru reducerea activității criminale în porturile balcanice și pentru îmbunătățirea cooperării transfrontaliere vizează consolidarea capacităților locale de investigare, dezvoltarea de ofițeri portuari de legătură pentru a crește rețelele de securitate, îmbunătățirea rețelelor transnaționale de aplicare a legii și investițiile în tehnologii noi.
