Criteriul National

Pe ce nu merită să faci economie când construiești o casă?

Pe ce nu merită să faci economie când construiești o casă?
noiembrie 19
18:42 2026

Peste douăzeci de ani, nimeni din casă nu își va mai aminti cât a costat gresia de pe hol sau ce model aveau clanțele. Își va aminti în schimb, în fiecare februarie, colțul de dormitor unde tencuiala face pete negre și fisura care pornește de la tocul unei uși.

La o casă nouă nu merită să economisești la nimic din ce rămâne îngropat sau închis în pereți după recepție, adică la studiul geotehnic, fundația cu hidroizolația ei, structura de rezistență, anvelopa termică cu montajul ferestrelor și instalațiile ascunse. La fel de scump se plătește economia făcută la proiectant și la dirigintele de șantier.

Ce face o economie să fie greșită la o casă?

O economie făcută la construcția unei case este greșită atunci când o corectură ulterioară costă de câteva ori mai mult decât suma câștigată la cumpărare. Testul meu e simplu: te întrebi cât trebuie spart sau decopertat ca să ajungi la acel lucru peste zece ani.

O ușă interioară ieftină se schimbă într-o după-amiază, cu o șurubelniță și o nivelă, pentru că stă la suprafață. O hidroizolație ieftină sub placajul de la duș stă cu câțiva centimetri mai jos și se schimbă cu tot cu placajul de deasupra, timp în care baia rămâne scoasă din uz câteva săptămâni.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele nouă luni din 2026 s-au eliberat 24.016 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 15,5% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Citesc cifra ca pe un semn de bugete mai strânse, iar atunci prima tentație e să tai din ce nu se vede.

Proiectul unei case trasează granița dintre ce se poate tăia și ce nu, pentru că stabilește ce se toarnă în pământ și ce trece prin pereți. Când bugetul nu ajunge, eu aș renunța mai degrabă la o cameră sau la o terasă decât la un foraj geotehnic ori la câțiva centimetri de izolație. O cameră se poate adăuga mai târziu, cu o autorizație nouă, iar un studiu de teren făcut după turnare nu mai schimbă nimic la fundația existentă.

Studiul geotehnic și fundația, primii bani care se îngroapă

Studiul geotehnic este documentul în care un inginer geotehnician descrie, pe baza unor foraje făcute pe teren, ce fel de pământ se află sub viitoarea casă și la ce adâncime apare apa subterană. Proiectantul de structură alege tipul și adâncimea fundației pe baza acestui studiu, așa că un studiu făcut pe fugă mută riscul direct în beton.

Pe un teren în pantă sau pe o fostă groapă umplută cu pământ, un singur foraj spune prea puțin. Argilele care se umflă la ploaie și se strâng la secetă, ca și pământurile care se tasează brusc când se udă, cer soluții de fundare speciale, iar geotehnicianul le poate recunoaște doar dacă are unde să le caute. Aș plăti fără să stau pe gânduri un foraj în plus, fiindcă e singurul moment în care cineva se uită sub casă la timp.

Studiul geotehnic e doar una dintre verificările de teren care se fac înainte de proiect. SpinMag.org este o revistă online generalistă în limba română, cu o secțiune dedicată construcțiilor. Cine vrea să vadă unde se așază ele în drumul spre o casă nouă poate citi materialul de pe SpinMag.org despre teren și construcție casă 2026.

Hidroizolația este stratul continuu, din membrane sau din mortare speciale, care împiedică apa din sol să urce în ziduri ori să treacă prin pereții aflați sub nivelul terenului. Ea se pune orizontal, la baza zidurilor, ca să oprească umezeala care urcă prin zidărie, și vertical, pe fețele fundației care stau în pământ. Pe terenurile cu apă, hidroizolația se completează cu drenajul perimetral, adică o conductă perforată, pozată în pietriș în jurul fundației, care strânge apa și o duce departe de casă.

Straturile acestea costă puțin cât timp groapa fundației e deschisă. După ce în jurul casei s-au turnat trotuarul și terasa, aceeași hidroizolație cere săpătură manuală pe tot perimetrul și refacerea a tot ce era deasupra.

Structura de rezistență și răspunderea care nu expiră

Structura de rezistență este scheletul casei, adică fundațiile, stâlpii, grinzile, centurile și planșeele dintre niveluri, care duc greutatea clădirii și forțele unui cutremur până în teren. Structura se proiectează după codul românesc de proiectare seismică P100-1, iar o abatere făcută pe șantier fără acordul proiectantului înseamnă o casă pe care n-a calculat-o nimeni.

Economiile la structură apar rar în ofertă sub numele de economii. Ele arată ca un beton de clasă mai mică, adică mai puțin rezistent, decât cel din proiect sau ca bare de armătură mai subțiri ori mai rare. Pe șantier mai apar betonul turnat fără vibrare și cel subțiat cu apă ca să curgă ușor în cofraj, adică în forma de panouri în care se toarnă. Vibrarea este scuturarea betonului proaspăt cu un aparat special, ca să iasă aerul din el și să umple complet cofrajul, iar un beton nevibrat poate avea goluri exact în jurul armăturii.

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026 și în vigoare din 25 august 2026, prevede la art. 451 alin. (3) că executanții, adică cei care construiesc efectiv casa, răspund pentru viciile ascunse ivite în 10 ani de la recepția la terminarea lucrării. Pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea proiectului sau a normelor de execuție, aceeași răspundere continuă pe toată durata de existență a construcției. Recepția la terminarea lucrării este momentul în care proprietarul preia oficial casa de la constructor, iar viciul ascuns este un defect care exista deja atunci, dar pe care un proprietar atent nu avea cum să-l observe.

Recunosc că, pe hârtie, prevederea arată liniștitor. În practică, răspunderea legală te ajută doar dacă firma mai există peste ani și dacă poți dovedi ce s-a turnat și cum. Partea a doua se joacă pe șantier, în zilele în care armătura încă se vede.

Cine verifică lucrarea în locul tău?

Dirigintele de șantier este specialistul autorizat care verifică, în numele proprietarului, dacă lucrarea se execută după proiect și după normele tehnice. Dirigintele e plătit de proprietar, iar treaba lui este să oprească lucrarea când ceva nu corespunde.

Munca lui se vede în hârtii. Procesul-verbal de lucrări ascunse este documentul semnat înainte ca o lucrare să fie acoperită, de exemplu armătura unei plăci înainte de turnare sau hidroizolația înainte de umplutură, și consemnează ce s-a verificat. Fazele determinante sunt momentele din execuție, stabilite prin proiect, în care lucrarea nu are voie să continue până nu e verificată și semnată. Toate aceste documente intră în cartea tehnică a construcției, adică dosarul care rămâne la proprietar toată viața casei.

Cred că aici se face cea mai păguboasă economie, tocmai pentru că seamănă cu birocrația. Un proces-verbal cu fotografii datate ale armăturii cere câteva minute, iar fără el, peste zece ani, nu poți arăta nimănui ce se află într-un stâlp.

Regia proprie înseamnă că proprietarul își ridică singur casa, cu meseriași plătiți direct, fără o firmă care să răspundă pentru execuție. Potrivit clarificărilor transmise în octombrie 2026 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, locuințele parter se pot face așa doar în mediul rural, zonă care, după datele Institutului Național de Statistică, a primit 68,5% din autorizațiile rezidențiale eliberate în septembrie 2026. În regie proprie, constructorul ești practic tu, iar un diriginte angajat de tine e singura privire din afară asupra lucrării.

Merită ferestre scumpe sau contează mai mult montajul?

Ferestrele unei case noi țin căldura doar dacă rostul, adică spațiul dintre tocul ferestrei și zid, este etanșat corect, și tocmai acolo se fac des economii pe care nu le vede nimeni. Anvelopa termică este învelișul care desparte interiorul încălzit de exterior, adică pereții, acoperișul, placa de la sol și ferestrele, iar îmbinările dintre aceste elemente sunt punctele ei slabe.

Nu sunt de acord cu sfatul, repetat des, că la ferestre nu faci economie și gata. Părerea mea este că un profil foarte bun, prins în zid doar cu spumă și silicon, poate pierde mai multă căldură decât un profil mediu montat în trei straturi. Dacă trebuie să aleg, eu mut banii din profil în montaj.

La montajul în trei straturi, spre interior se lipește o bandă etanșă la vapori, care împiedică umezeala din casă să intre în spuma izolantă de la mijloc. Spre exterior vine o bandă care oprește ploaia, dar lasă umezeala prinsă în spumă să iasă.

Puntea termică este o zonă a anvelopei prin care căldura scapă mult mai repede decât prin restul peretelui, de exemplu o centură de beton neizolată sau un glaf, adică pervazul exterior de sub fereastră, montat direct pe zidărie. Iarna, peretele din dreptul ei se răcește atât de mult încât vaporii din aer se condensează pe el, iar umezeala aceea hrănește mucegaiul din colțuri.

Testul de etanșeitate la aer, cunoscut ca blower door, scoate aer din casă cu un ventilator montat în golul ușii și măsoară cât aer intră înapoi prin neetanșeități. Făcut înainte de finisajele interioare, cât rosturile încă se văd, testul arată exact unde trebuie refăcut ceva.

Instalațiile din pereți și casa de după 2030

Instalațiile ascunse sunt țevile și cablurile îngropate în pereți și în șapă, iar orice corectură ulterioară la ele înseamnă finisaje sparte și refăcute. Instalațiile se proiectează odată cu casa, pentru că traseele lor decid unde poți pune mai târziu o priză sau un calorifer.

La instalația electrică, economia tipică este un tablou fără locuri libere și cabluri mai subțiri decât ar cere consumul. La instalația de apă, proba de presiune este verificarea în care țevile sunt ținute sub presiune o perioadă stabilită, ca să se vadă dacă pierd, și trebuie făcută înainte de astuparea șlițurilor, adică a canalelor tăiate în zid pentru țevi și cabluri.

Din 2020, toate clădirile noi din Uniunea Europeană trebuie să fie clădiri cu consum de energie aproape zero, numite pe scurt nZEB, adică clădiri cu un necesar de energie foarte mic, acoperit în mare parte din surse regenerabile. Potrivit Comisiei Europene, un studiu din 2021 al Centrului Comun de Cercetare estimează că această cerință îmbunătățește performanța energetică a clădirilor noi cu 70% față de 2006.

Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor cere ca, de la 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero, iar statele membre aveau termen până la 29 mai 2026 să o transpună în legislația națională. Clădirea cu emisii zero este, în definiția directivei, o clădire foarte eficientă, fără emisii la fața locului din combustibili fosili, al cărei necesar mic de energie vine din surse regenerabile.

Comisia Europeană precizează că, pentru clădirile noi a căror autorizație este solicitată după 29 mai 2026, proiectul trebuie să optimizeze producția de energie solară, astfel încât panourile să poată fi montate ulterior fără modificări costisitoare ale structurii. La o casă, asta înseamnă un acoperiș bine orientat și o șarpantă, adică scheletul de lemn sau de metal al acoperișului, care să poată duce greutatea panourilor.

Pentru o casă începută acum, pregătirile ieftine se fac cât pereții sunt încă deschiși, de exemplu un tub gol din tablou până în pod pentru cablurile viitoarelor panouri, un circuit separat până în garaj pentru o stație de încărcare, un loc în camera tehnică pentru baterie și invertor și trasee lăsate pentru o pompă de căldură. Invertorul este aparatul care transformă curentul panourilor în curentul din priză, iar pompa de căldură încălzește casa cu energie luată din aer sau din sol. Dacă vei vinde vreodată casa construită în 2026, ea va sta pe piață lângă case ridicate după regula din 2030, iar cumpărătorul le va compara certificatele de performanță energetică. Certificatul de performanță energetică este documentul care încadrează o clădire într-o clasă energetică după consumul calculat.

Ce poți amâna fără pagubă și unde e excepția

Finisajele care stau la vedere și se pot schimba fără să atingi structura sau instalațiile sunt locul firesc pentru economii la o casă nouă. Parchetul din dormitoare, ușile interioare, corpurile de iluminat și mobila de bucătărie pot fi alese modest acum și înlocuite când bugetul își revine.

Excepția sunt finisajele care închid o lucrare ascunsă, cum ar fi placajul din duș, așezat peste hidroizolație, sau pardoseala unei camere cu încălzire în pardoseală, așezată peste țevi. Un parchet de dormitor se schimbă, de regulă, în câteva zile. Placajul din duș se schimbă împreună cu hidroizolația de sub el, iar o refacere grăbită lasă apa să ajungă în șapă și în peretele vecin.

Întrebări frecvente

Am nevoie de proiect dacă îmi ridic casa la țară prin notificare?

Da, o casă ridicată prin notificare are nevoie tot de proiect. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea nr. 169/2026) permite ca o singură locuință unifamilială parter sau demisol și parter, fără subsol, de cel mult 150 mp desfășurați, din intravilanul unei localități rurale, să fie ridicată fără autorizația de construire clasică, pe baza unei notificări, adică a unei înștiințări depuse la primărie înainte de începerea lucrărilor. Notificarea se depune însă împreună cu un proiect tehnic simplificat, întocmit de specialiști autorizați, iar normele tehnice de calitate rămân obligatorii.

Ce faci dacă fundația a fost turnată fără studiu geotehnic?

Când fundația unei case a fost turnată fără studiu geotehnic, primul pas, cât încă nu s-au ridicat pereții, este o expertiză tehnică, adică evaluarea făcută de un expert tehnic atestat, care stabilește dacă fundația existentă se potrivește cu terenul real. Expertul poate cere foraje lângă fundație și, după rezultat, poate recomanda continuarea lucrărilor sau o consolidare.

Pot monta o centrală pe gaz într-o casă construită acum?

Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor nu interzice centrala pe gaz într-o casă începută în 2026, pentru că obligația ca toate clădirile noi să aibă emisii zero se aplică de la 1 ianuarie 2030. Aceeași directivă a cerut statelor membre să oprească, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, stimulentele financiare pentru centralele noi care funcționează exclusiv pe combustibili fosili. Casa trebuie să respecte totuși cerințele nZEB în vigoare, iar eu aș lăsa în proiect trasee pentru o pompă de căldură, chiar dacă la început montezi centrala.

Ce verifici în oferta unui constructor ca să nu apară economii ascunse?

O ofertă de constructor fără economii ascunse are cantitățile și materialele scrise explicit, pe baza antemăsurătorii, adică lista cantităților de lucrări extrase din proiect. Caută în ea clasa betonului, diametrul și cantitatea de armătură, tipul membranei de hidroizolație și grosimea izolației, apoi compară-le cu proiectul. O ofertă cu sume forfetare pe etape, adică un preț global de tipul „fundație la cheie”, lasă constructorului libertatea să aleagă singur materialele.

Pot schimba soluțiile din proiect pe parcurs ca să reduc costul?

Soluțiile din proiectul unei case se schimbă pe parcurs doar cu acordul scris al proiectantului, iar modificările de structură trec, de regulă, și pe la verificatorul de proiecte. Verificatorul de proiecte este specialistul atestat care controlează, independent de proiectant, dacă proiectul respectă normele tehnice. O schimbare stabilită doar între tine și constructor, cum ar fi o placă mai subțire, îți poate slăbi protecția dată de răspunderea pentru vicii, pentru că lucrarea nu mai urmează proiectul.

Despre autor

Octavian Toth

Octavian Toth

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul

Publicitate

Brosura_002-723x1024