Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului
Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.
Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
- se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
- are capacitate deplină de exerciţiu;
- nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
- nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
- are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
- a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.
La nivelul instituţiei prefectului se înfiinţează funcţia de secretar general al instituţiei prefectului. Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public şi se subordonează nemijlocit prefectului.
Secretarul general al instituţiei prefectului este absolvent de studii superioare juridice, administrative sau științe politice.
Secretarul general al instituţiei prefectului asigură conducerea operativă a instituției prefectului, precum și stabilitatea funcţionării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei. Secretarul general al instituției prefectului sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuțiilor și coordonează structura/structurile de specialitate prin care se realizează aceste atribuții.
Atribuţiile secretarului general al instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministerului care coordonează instituția prefectului, cu avizul ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice.”
În fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti.
Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către secretarul general al instituţiei prefectului. În cazul în care, funcția publică de secretar general al instituţiei prefectului nu este ocupată prin niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, contrasemnarea ordinelor prefectului se realizează de către conducătorul compartimentului juridic din instituția
prefectului.
Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, precum şi sancţionarea disciplinară a înalţilor funcţionari publici se fac,
în condiţiile legii, de către prim-ministru, prin decizie, cu excepţia funcţiilor publice pentru care competenţa de numire este reglementată expres prin acte normative speciale.
Salarizarea funcţiei publice de secretar general al instituţiei prefectului se stabileşte la nivelul salarizării funcţiei publice de director general din cadrul administraţiei publice
centrale de specialitate, astfel cum este prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Prin derogare de la prevederi, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum 2 ani de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență să absolve un astfel de program.
La încetarea termenului de 2 ani, persoana numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcția de demnitate publică deținută.
Prefecţii şi subprefecţii își vor păstra calitatea de înalt funcţionar publici pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Prin aplicarea noii reglementări ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentantal Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică.
