Marți, 26, UNEP a prezentat Emissions Gap Report, care măsoară în fiecare an cât de mult trebuie reduse emisiile de gaze cu efect de seră pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale şi a punctat situația. În concluzie, chiar dacă angajamentele asumate de ţări până în prezent ar fi respectate pe deplin, până la sfârșitul secolului temperatura medie ar crește cu 3,2 grade, iar obiectivul stabilit prin acordul de la Paris din 2015, care avea drept scop conținerea încălzirii globale la 1,5 grade, ar fi ratat.
După cum au subliniat recent oamenii de știință IPCC, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, o creștere a temperaturii medii globale dincolo de acest prag ar crește intensitatea și frecvența dezastrelor de mediu înregistrate în ultimii ani: ceea ce ar însemna valuri de căldură, secetă, foamete, inundații, topire de gheață.
În prezent, se estimează că temperaturile vor crește până la 3,4-3,9 grade.
Pentru a evita acest lucru, oamenii de știință de la UNEP recomandă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 7,6% în fiecare an în deceniul care va începe, cel cuprins între 2020 și 2030. În acest scop, dacă se doreşte respectarea target-ului de încălzire globală de 1,5 grade, angajamentele climatice ale statelor (contribuțiile determinate la nivel național – Ndc) trebuie „să crească de cel puțin cinci ori”.
Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 1,5% pe an, în ultimul deceniu, în ciuda tuturor avertizărilor și campaniilor de sensibilizare.
Țările G20 reprezintă în mod colectiv 78% din emisiile globale, însă șapte dintre ele nu au implementat încă politici necesare pentru a atinge actualul NDC, scrie UNEP. Printre acestea se numără Statele Unite ale lui Donald Trump, care au decis să renunțe la Acordul de la Paris (celelalte șase sunt Australia, Brazilia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Africa de Sud).
Oamenii de știință de la UNEP consideră că este posibilă limitarea creșterii temperaturii medii globale cu 1,5 grade, însă arată că măsurile trebuie luate imediat, aşa cum a subliniat directorul executiv, Inger Andersen. Fiecare an de întârziere începând din 2020 ar impune adoptarea unor reduceri mai rapide și, prin urmare, mai scumpe și mai dificile.
Energiile regenerabile și eficiența energetică sunt ingredientele cheie: de exemplu, electrificarea transporturilor ar putea reduce emisiile de CO2 ale sectorului cu 72% până în 2050.
Potrivit UNEP, transformarea necesară pentru atingerea obiectivului de creștere a temperaturii mondiale cu 1,5 grade necesită investiții în valoare de 1.600-3.800 miliarde de dolari pe an, în perioada cuprinsă 2020 și 2050.
