Organizația Mondială a Sănătății a stabilit miercuri limite mai stricte pentru marii poluanți atmosferici, inclusiv pentru particulele în suspensie din aer, care ucid prematur șapte milioane de persoane în fiecare an, în special în țările sărace, relatează AFP.
Este pentru prima dată când OMS își actualizează ghidul privind calitatea aerului din 2005.
Cantitatea de date care arată că poluarea aerului afectează diferite aspecte ale sănătății a crescut semnificativ de la acea dată.
Acesta este motivul pentru care OMS a redus aproape toate pragurile sale de referință, care se referă în principal la așa-numiții poluanți clasici: particule în suspensie, ozon, dioxid de azot, dioxid de sulf și monoxid de carbon.
Noile linii directoare nu sunt standarde obligatorii din punct de vedere juridic, dar oferă un cadru pentru țări pentru a-și proteja mai bine populațiile.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat „toate țările și toți cei care se luptă să ne protejeze mediul înconjurător să le folosească pentru a reduce suferința și pentru a salva vieți”.
Deoarece nu mai puțin de șapte milioane de decese premature, în principal cauzate de boli netransmisibile, sunt atribuite efectelor combinate ale poluării aerului din natură și ale poluării aerului din interior, potrivit OMS.
Una dintre principalele amenințări de mediu
„Poluarea aerului este o amenințare la adresa sănătății în toate țările, dar afectează în principal oamenii din țările cu venituri mici și medii”, a spus dr. Tedros, deoarece țările defavorizate se confruntă cu niveluri în creștere a poluării atmosferice, din cauza unei unei urbanizări la scare largă și dezvoltării economice care se bazează în primul rând pe utilizarea combustibililor fosili.
Pentru dr. Hans Henri Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, „aerul curat ar trebui să fie un drept fundamental al omului și o condiție necesară pentru sănătatea și productivitatea societăților”.
„Cu toate acestea, deși calitatea aerului s-a îmbunătățit oarecum în ultimele trei decenii, milioane de oameni continuă să moară prematur, adesea în populațiile cele mai vulnerabile și marginalizate”, a menționat el în comunicatul de presă.
Alături de schimbările climatice, poluarea aerului este, potrivit OMS, una dintre principalele amenințări asupra mediului pentru sănătate.
La copii, poluarea aerului ar putea împiedica dezvoltarea pulmonară, poate limita funcția pulmonară, poate provoca infecții respiratorii și poate agrava astmul. La adulți, cardiopatiile ischemice și accidentele vasculare cerebrale sunt cele mai frecvente cauze de deces prematur din cauza poluării aerului.
Date noi, spune OMS, arată că poluarea aerului poate fi și cauza diabetului și a bolilor neurodegenerative.
Pragul de referință pentru particulele în suspensie PM2,5 a fost înjumătățit
În termeni de povară a morbidității, poluarea aerului este, prin urmare, comparabilă, potrivit OMS, cu alți factori importanți de risc pentru sănătate, cum ar fi dieta nesănătoasă și fumatul.
Cu toate acestea, în 2019, mai mult de 90% din populația lumii trăia în regiuni în care concentrațiile depășeau pragurile de referință stabilite de OMS în 2005 pentru expunerea prelungită la particulele fine PM2,5 (diametrul este mai mic de 2, 5 micrometri). OMS și-a înjumătățit pragul de referință, de la 10 micrograme pe metru cubic la 5. De asemenea, a redus pragul pentru PM10 de la 20 de micrograme la 15, potrivit Reuters.
În 2019, concentrațiile anuale de PM2,5 ponderate în funcție de populație au fost cele mai mari în regiunea Asia de Sud-Est și în regiunea Mediteranei de Est.
Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni (la fel ca PM10), dar și în fluxul sanguin. Particulele fine provin în principal din arderea combustibilului în diverse sectoare, inclusiv transportul, energia și industria și agricultura.
În spațiile închise, utilizarea combustibililor solizi și a kerosenului în sobele și cuptoare neventilate, arderea tutunului și arderea în alte scopuri sunt alți factori importanți ai poluării aerului.
