Cercetătorii au descoperit că 34% din pacienții care s-au vindecat de COVID-19 au fost diagnosticați cu o afecțiune neurologică sau psihologică în decurs de șase luni de la contractarea coronavirusului, potrivit studiului publicat marți în revista medicală Lancet Psychiatry.
Cel mai întâlnit diagnostic a fost cel de anxietate, 17% din persoanele care au fost tratate pentru COVID-19 suferind de această afecțiune, urmat de cel de tulburări de dispoziție, diagnostic pus pentru 14% din pacienții care s-au vindecat de Covid.
Cercetătorii au descoperit că deși simptomele neurologice sunt mai severe în rândul pacienților spitalizați, ele sunt comune și celor care au fost tratați acasă.
„Rata a crescut progresiv odată cu severitatea bolii COVID-19. Dacă ne uităm la pacienții care au fost spitalizați rata a crescut la 39%”, afirmă Maxime Taquet, cercetător în psihiatrie și coautor al studiului.
„Rezultatele noastre arată că tulburările neurologice și psihiatrice sunt mai comune după COVID-19 decât după gripă sau alte infecții respiratorii, chiar și când ținem cont de factorii de risc pentru pacienți. Trebuie să începem să ne uităm la ce se întâmplă după șase luni”, a adăugat Taquet.
Noul studiu este cel mai mare de acest fel, analizând date din fișele medicale electronice a peste 236.000 de pacienți cu COVID-19, majoritatea din Statele Unite.
Cercetătorii au comparat datele cu cele ale persoanelor care au suferit de alte infecții respiratorii în aceeași perioadă, observând un risc de a dezvolta boli neurologice și psihiatrice cu 44% mai mare în rândul pacienților ce au suferit de COVID-19 decât în cazul celor care s-au vindecat de gripă.
Riscul a fost cu 16% mai mare comparativ cu cel al persoanelor care au suferit de alte infecții respiratorii.
În jur de 1 din 50 din pacienții cu COVID-19 au suferit un accident vascular cerebral în perioada analizată însă riscul nu a fost mai ridicat și în cazul tuturor bolilor neurologice sau psihiatrice asociate cu infecții respiratorii, cercetătorii afirmând că nu au descoperit niciun risc mai crescut de a dezvolta boala Parkinson, de exemplu.
FOTO: Mario Tama / Getty images / Profimedia
Stres psihologic
Studiul este important în parte datorită numărului mare de fișe medicale analizate de cercetători, potrivit dr. Musa Sami, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Nottingham.
„Este o bucată de muncă robustă într-un eșantion mare care demonstrează asocierea COVID-19 cu complicații psihiatrice și neurologice”, a declarat acesta, adăugând că simptomele neurologice cauzate de Covid au produs consternare în rândul oamenilor de știință.
Sami, care nu a fost implicat în studiu, a subliniat nevoia de a investiga mai mult maniera exactă în care boala cauzată de coronavirus afectează sistemul nervos.
„Stresul psihologic, șederile mai lungi în spital și caracteristicile bolii însăși ar putea juca un rol”, a explicat profesorul.
Un indiciu ar fi că simptomele psihologice sunt mai comune decât complicațiile neurologice severe, potrivit lui Masud Husain, profesor de neurologie și științe cognitive la Universitatea Oxford și coautor al studiului.
„Oamenii care suferă de forma foarte severă a bolii sunt cei care au un risc mai ridicat de a dezvolta complicații neurologice”, subliniază acesta.
Una dintre limitările studiului este că acesta a folosit înregistrări medicale de rutină și nu date de cercetare, lucru care ar putea însemna că unele diagnosticuri lipsesc, nu au fost investigate sau sunt incorecte.
Iar simpla diagnosticare poate fi importantă.
„Este posibil ca pacienții care au avut COVID-19 să fi fost diagnosticați cu o problemă neurologică sau psihiatrică din simplul motiv că au fost monitorizați mai mult după vindecare, au primit mai multă atenție medicală comparativ cu pacienții cu alte infecții respiratorii. Asta ar putea explica o parte a diferențelor pe care le-am observat”, a declarat Tacquet.
Însă studiul subliniază încă odată dificultățile pe termen lung ale celor care au contractat coronavirusul.
Pe același subiect:
