Numărul cazurilor de COVID-19, din nou în scădere. Mai puțin de 200 de cazuri în București

mai 04

14:03 2022

Printeaza

👤de Criteriul.ro

831 de noi cazuri de COVID-19 s-au înregistrat în România în ultimele 24 de ore, cu 285 mai puțin față de ziua anterioară. Cele mai multe cazuri din țară sunt în continuare în București – 171.

Coronavirus RomaniaFoto: Lutcanu Iuliana / IPA / PA Images / Profimedia

95 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 89 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Puțin peste 1.000 de pacienți internați

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.113 cu 74 mai puțin față de ziua anterioară.

La ATI sunt internate 179 persoane, cu 14 mai puțin față de ziua anterioară.

Dintre cei 179 pacienți internați la ATI, 162 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 74 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 5 mai puțin decât în ziua anterioară. Niciun minor nu este internat la ATI.

9 decese în ultima zi

Până astăzi, 65.519 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARSCoV-2 au decedat.

În intervalul 03.05.2022 (10:00) – 04.05.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 9 decese (7 bărbați și două femei), dintre care două decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 9 decese, două au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, două la categoria de vârstă 50-59 de ani, unul la categoria de vârstă 60-69 de ani, unul la categoria de vârstă 70-79 de ani și 3 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care prezentau comorbidități.

Din totalul de 9 pacienți decedați, 8 au fost nevaccinați și unul vaccinat. Pacientul vaccinat care a decedat avea vârsta între 50-59 de ani.

20 de mii de teste în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.619 teste RT-PCR (3.673 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.946 la cerere) și 14.489 teste rapide antigenice.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.002.039 teste RT-PCR și 9.769.225 teste rapide antigenice.

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National