Gruparea militantă palestiniană Hamas a anunțat vineri că eforturile de a se ajunge la un acord de încetare a focului în Fâșia Gaza au ajuns din nou la punctul de plecare, după ce Israelul a respins o propunere a mediatorilor internaționali, informează Reuters.
Rafah, Fâșia Gaza, 10 mai 2024: Palestinienii care locuiesc în diferite zone ale orașului, unde atacurile israeliene sunt deosebit de intense, fug spre zone pe care le percep ca fiind mai sigure.Foto: Jehad Alshrafi / AFP / Profimedia
Într-un comunicat de presă, Hamas a afirmat că va organiza consultări cu facțiunile palestiniene pentru a-și revizui strategia de negociere în vederea opririi celor șapte luni de război, declanșate de asaltul asupra sudului Israelului din 7 octombrie anul trecut.
Națiunile Unite au avertizat, cu câteva ore mai devreme, că fluxul de ajutoare umanitare pentru Gaza s-ar putea opri în câteva zile, după ce Israelul a preluat săptămâna aceasta controlul asupra punctului de trecere Rafah dintre Gaza și Egipt, o rută vitală pentru aprovizionarea enclavei palestiniene devastate de război.
În pofida presiunilor acerbe din partea SUA, Israelul a anunțat că va continua asaltul asupra orașului Rafah, situat în sudul Fâșiei Gaza, unde s-au refugiat peste 1 milion de persoane strămutate și unde, potrivit forțelor israeliene, se ascund militanți Hamas.
Vineri, tancurile israeliene au ocupat drumul principal care desparte părțile de est și de vest ale orașului Rafah, încercuind efectiv partea de est a orașului, într-un asalt care a determinat Washingtonul să blocheze o parte din ajutorul militar acordat aliatului său.
Eforturile diplomatice indirecte nu au reușit să pună capăt războiului despre care autoritățile sanitare din Fâșia Gaza, administrată de Hamas, spun că a ucis aproape 35.000 de palestinieni, majoritatea femei și copii, după momentul 7 octombrie. Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise în Israel, iar alte 253 au fost luate ostatice pe 7 octombrie, potrivit unui bilanț al autorităților israeliene.
Negocierile de la Cairo privind încheierea unui armistițiu s-au întrerupt joi, fără a se ajunge la un acord privind oprirea luptelor și eliberarea ostaticilor.
La începutul săptămânii, Hamas anunțase că a fost de acord cu o propunere înaintată de mediatorii din Qatar și Egipt, care fusese acceptată anterior de Israel. Israelul a transmis că propunerea Hamas conținea elemente pe care nu le poate accepta.
„Respingerea de către Israel a propunerii mediatorilor prin amendamentele pe care le-a făcut a readus lucrurile în «punctul zero»” al negocierilor, a afirmat Hamas, în comunicatul de vineri.
„În lumina comportamentului lui Netanyahu, a respingerii documentului mediatorilor, a atacului asupra (orașului) Rafah și a ocupării punctului de trecere, conducerea mișcării va organiza consultări cu liderii frați ai facțiunilor palestiniene pentru a revizui strategia noastră de negociere”, a precizat Hamas.
Locuitorii din Rafah au descris vineri explozii aproape constante și tiruri de armă la est și nord-est de orașul situat la marginea sudică a Fâșiei Gaza, lupte intense desfășurându-se între forțele israeliene și militanții din Hamas și Jihadul Islamic.
Hamas a afirmat că a întins o ambuscadă tancurilor israeliene în apropierea unei moschei din estul orașului, semn că israelienii au pătruns și avansat mai mulți kilometri în Rafah.
Israelul a ordonat civililor să părăsească partea de est a Rafah, forțând zeci de mii de oameni să caute adăpost în afara orașului, care a fost anterior ultimul refugiu pentru mai bine de un milion de persoane care au fugit din alte părți ale enclavei în timpul războiului.
Israelul susține că nu poate câștiga războiul fără a ataca Rafah, pentru a elimina miile de luptători Hamas despre care crede că se adăpostesc acolo.
Casa Albă observă cu „îngrijorare” operaţiunea israeliană din Rafah, dar nu o consideră „majoră”
Tot vineri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe pe probleme de securitate naţională, John Kirby, a declarat că Statele Unite „observă cu îngrijorare” operaţiunea militară israeliană în derulare la Rafah, dar nu consideră că este una „majoră”.
Kirby a mai afirmat că Washingtonul consideră în continuare „posibil” un acord privind un armistiţiu în Gaza, cu condiţia ca părţile implicate să demonstreze „curaj” şi „bună credinţă”, în contextul în care gruparea islamistă palestiniană Hamas şi Israelul au părăsit negocierile de la Cairo.
Columbia cere CPI un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu
Preşedintele columbian Gustavo Petro, care a rupt deja toate legăturile diplomatice cu Israelul, acuzându-l de „genocid” în Fâşia Gaza, a cerut vineri Curţii Penale Internaţionale (CPI) să emită un mandat de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu.
„Netanyahu nu va opri genocidul. Aceasta implică un mandat internaţional de arestare din partea Curţii Penale”, a scris pe Gustavo Petro, pe X, ca răspuns la un mesaj de pe reţeaua de socializare ce sublinia dorinţa premierului israelian de a lansa asaltul militar terestru asupra oraşului Rafah, potrivit AFP și Agerpres.
În plus, el a sugerat că „Consiliul de Securitate (al ONU) ar trebui să ia în considerare înfiinţarea unei forţe de menţinere a păcii în teritoriul Gaza”.
Pe 1 mai, Petro a anunţat ruperea relaţiilor diplomatice cu Israelul, la fel ca Bolivia şi Belize, după ce a întrerupt achiziţia de arme fabricate de Israel, unul dintre principalii furnizori ai forţelor de securitate ale ţării sud-americane.
„Nu ne putem întoarce la vremuri de genocid, de exterminare a unui întreg popor”, a spus preşedintele columbian, în cadrul unui discurs.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a reacţionat imediat calificându-l pe Gustavo Petro drept „antisemit”. „Preşedintele columbian a promis că va recompensa ucigaşii şi violatorii din Hamas, astăzi şi-a ţinut promisiunea”, a afirmat şeful diplomaţiei israeliene.
Petro a criticat ferm, în mai multe rânduri, războiul purtat de Israel în Fâşia Gaza după atacurile fără precedent ale Hamas din 7 octombrie.
Pe 20 februarie, el a acuzat Israelul că a comis un „genocid” asupra palestinienilor din Fâşia Gaza, exprimându-şi atunci „deplina solidaritate” cu omologul său brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, confruntat cu o criză diplomatică pentru că a făcut o comparaţie între ofensiva israeliană şi exterminarea evreilor de către nazişti.
Săptămâna trecută, responsabili israelieni au declarat pentru New York Times că se aşteaptă ca CPI să emită mandate de arestare împotriva unor membri ai guvernului israelian, printre care şi Benjamin Netanyahu.
Premierul Netanyahu a apreciat că o punere sub acuzare a unor responsabili israelieni pentru crime de război „ar fi un scandal de proporţii istorice”, susţinând că CPI „încearcă să pună Israelul pe banca acuzaţilor”
Citiți și:
.
