Teatrul de Stat din Constanța a fost, sâmbătă, 17 iunie 2017, și duminică, 18 iunie 2017, gazda și martorul unui eveniment mirific: musicalul “Romeo și Julieta”, monumentala creație literară a lui William Shakespeare despre soarta a doi îndrăgostiți care luptă împotriva destinului și, în același timp, cea mai tipică poveste de dragoste a Renașterii. Cei care au preferat să rămână acasă sau să facă cu totul altceva sâmbătă și duminică seara, nici nu realizează ce au pierdut…
Speranța NU are dreptul să moară
Prestația tinerilor actori a fost de-a dreptul excepțională. S-a cântat și s-a dansat cu o intensitate ieșită din comun. Spectatorii prezenți în sală (printre care m-am numărat și eu) au fost plimbați, sufletește vorbind, prin toate stările posibile. De la bucurie până la tragedie, de la înălțare până la (de)cădere, totul a fost o încântare pentru ochi, urechi, minte și, mai ales, inimă. Presărat cu momente de umor care au stârnit hazul, evenimentul a fost realmente un deliciu. Adică, hrană pentru suflet, dragi cititori!
Mesajul care se desprinde? După părerea mea, nu poate fi decât acesta: Trupul pleacă, spiritul rămâne. Și, desigur, Iubirea, care este nepieritoare și nemuritoare, în ciuda tuturor dificultăților și opreliștilor. A, și încă ceva: Speranța NU are dreptul să moară.
Fiind prezentat de către Asociația Cultural – Artistică și Trupa AICI în parteneriat cu Teatrul de Stat din Constanța, musicalul “Romeo și Julieta” este o adaptare de Tiberiu Roșu după piesa lui William Shakespeare, pe o parte, și după muzica lui Gérard Presgurvic, pe de altă parte. Traducerea a fost făcută de Mariana Constantinescu, iar coregrafia este semnată Geta Răvdan Huncanu. În ceea ce privește pregătirea muzicală, aceasta îi aparține Asistentului universitar Radu Făgărășan. În fine, scenografia este semnată Ciprian Morți.
Proiect încununat de succes
Scopul proiectului l-a constituit un laborator de lucru în realizarea de performanță la nivel actoricesc, coregrafic și muzical. Mai exact, s-a plecat de la ideea de a uni artele și nu în ultimul rând de a aduce împreună tineri adolescenți, studenți și actori cu experiență într-un spectacol curajos ce poate pune probleme chiar si profesioniștilor. Mai mult decât atât, cei care și-au dat mâna pentru ca acest proiect să prindă viață au dorit să aducă povestea lui Shakespeare în ziua de azi, spusă de tineri către tineri. Și am văzut cu toții (cei prezenți în week-end la spectacol) că demersul lor a fost încununat de succes. Deși rămânem totuși cu regretul că asemenea evenimente sunt destul de rare pe litoralul Mării Negre, în condițile în care Constanța este un oraș mult mai mare decât Cluj, Sibiu, Iași sau Craiova, unde – trist pentru noi să constatăm acest lucru – interesul manifestat pentru cultură și artă este cu totul altul.
În încheiere, țin să îi mulțumesc bunului meu prieten, fotoreporterul Daniel Păun, pentru fotografiile oferite în mod special pentru acest articol.
