Mecanismul de Redresare și Reziliență intră în linie dreaptă: Care este stadiul PNRR-urilor celor 27 de state membre – MEET Your MEP | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

Mecanismul de Redresare și Reziliență intră în linie dreaptă: Care este stadiul PNRR-urilor celor 27 de state membre – MEET Your MEP

iulie 08

19:04 2021

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Comisia Europeană a prezentat stadiul #PNRR-urilor celor 27 de state membre: Planurile a 14 țări fiind admise, 3 țări nu a trimis încă, iar PNRR-ul a 10 state, printre care și România și Ungaria, se află în lucru.

Cum stăm?

12 planuri au fost trimise conform termenului prevăzut inițial de regulament, 30 aprilie: Portugalia, Spania, Franța, Germania, Slovacia, Letonia, Danemarca, Grecia, Luxemburg, Austria, Italia, Belgia.
12 planuri au fost trimise după 30 aprilie – Ungaria, Cipru, Lituania, Irlanda, Cehia – sau au cerut prelungirea perioadei de evaluare – Polonia, Slovenia, Croația, Finlanda, Suedia, România, Estonia.
3 planuri încă nu au fost trimise (n.r. Bulgaria, Malta, Olanda).

În acest moment, Comisia a evaluat și a dat aviz favorabil pentru 14 PNRR-uri: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg, Slovacia, Austria, Germania, Letonia, Italia, Franța, Belgia, Suedia, Lituania.

Apoi Consiliul UE va adopta aceste planuri, cel mai probabil săptămâna viitoare, ceea ce înseamnă că aceste state membre vor putea primi deja prima tranșă de bani.

Pentru țările aflate în curs de evaluare, principalele detalii care trebuie încă lămurite sunt legate de costurile reformelor și investițiilor, de nivelul de ambiție pentru măsurile de tranziție verde și, nu în ultimul rând, modul în care acestea răspund la recomandările specifice de țară formulate de Comisia Europeană în 2019 și 2020 în cadrul Semestrului European.

În unele state se verifică mecanismele de control și de asigurare a bunei cheltuieli a banilor și de prevenire a fraudei. România nu se află printre ele.

În cazul României se lucrează în colaborare strânsă cu Comisia Europeană. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene #MIPE este în dialog direct pentru a finaliza ultimele detalii și, conform calendarului, aprobarea planului ar trebui să aibă loc imediat după vacanța de vară, în septembrie, spune pe pagina sa de Facebook europarlamentarul Dragos Pîslaru.

CITEȘTE ȘI:

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National