Comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, a respins marţi ca false acuzaţiile Curţii Penale Internaţionale (CPI) care o fac responsabilă de deportarea ilegală de copii din Ucraina, relatează Agerpres. CPI a emis un mandat de arestare pe numele său.
Maria Lvova-BelovaFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
CPI a emis la 17 martie mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al Mariei Lvova-Belova pentru crima de război de deportare ilegală de copii din zonele din Ucraina ocupate de forţele ruse.
Curtea de la Haga a afirmat că deţine informaţii că sute de copii au fost luaţi din orfelinate şi cămine pentru copii şi că unii dintre aceştia au fost daţi spre adopţie în Rusia.
Într-o conferinţă de presă susţinută la Moscova, Maria Lvova-Belova a declarat că întotdeauna a fost căutat consimţământul părinţilor, comisia a acţionat în interesul superior al copilului şi că este mai corect să se vorbească despre tutelă decât despre adopţie.
Dacă există anumite probleme cu anumite familii, ea s-a declarat dispusă să ajute la rezolvarea lor.
„Republicile Doneţk şi Lugansk au cerut Rusiei să accepte civili, inclusiv orfani şi copii ai căror părinţi erau dispăruţi”
„Comisarului prezidenţial pentru drepturile copiilor îi este neclar în ce constau în mod precis acuzaţiile Curţii Penale Internaţionale şi pe ce se bazează ele”, afirmă comisia sa într-un comunicat despre activitatea desfăşurată, emis înaintea conferinţei de presă.
„Utilizarea formulei „deportare ilegală de populaţie (copii)” în comunicatele oficiale ale CPI produce consternare”, arată comisia, adăugând că nu a primit niciun document de la CPI, a cărei jurisdicţie Rusia nu o recunoaşte.
Potrivit comisiei, Doneţk şi Lugansk – două regiune ucrainene controlate parţial de Rusia – au cerut Rusiei să accepte civili, inclusiv orfani şi copii ai căror părinţi erau dispăruţi.
Maria Lvova-Belova a spus că Rusia a acceptat mai mult de 5 milioane de refugiaţi din regiunea ucraineană Donbas, inclusiv 730.000 de copiii, începând din februarie 2022, când Putin a dat ordin trupelor să intre în Ucraina.
După invazie, Ucraina a etichetat Rusia ca un agresor imperial brutal care a comis crime de război, inclusiv furt de copii. Rusia, care susţine că desfăşoară o „operaţiune militară specială”, spune că Occidentul ignoră crimele proprii ale Ucrainei.
Lvova-Belova a declarat că respinge acuzaţiile CPI, ale Ucrainei şi ceea ce comisia sa a numit dezinformarea venită de la jurnalişti străini despre presupuse „deportări de copii”.
Lvova-Belova a respins de asemenea acuzaţiile că unii copii au fost duşi în tabere pentru aşa-zisă reeducare. Comisia, a spus ea, nu cunoaşte niciun singur caz de copil din estul Ucrainei care să fi fost despărţit de rudele lui de sânge spre a fi dat în plasament.
Potrivit Kremlinului, mandatul de arestare emis de CPI este o decizie revoltător de partizană. Oficialii ruşi neagă că s-ar fi comis crime de război în Ucraina. Aliaţi ai lui Putin au numit CPI – pe care ţări ca Rusia, China şi SUA nu o recunosc – drept o „non-entitate juridică”, notează Reuters.
___
