Lai, aflat în prezent în detenţie pentru că a participat şi la alte manifestaţii, a fost condamnat la 14 luni de închisoare pentru că a organizat şi participat la o reuniune pe 1 octombrie 2019. El a pledat vinovat.
Alte şapte personalităţi ale mişcării pro-democraţie, printre care Figo Chan, 25 de ani, şi foştii deputaţi Lee Cheuk-yan şi Leung Kwok-hung, au fost condamnaţi de asemenea la noi pedepse. Acest val de condamnări ilustrează încă o dată implacabila represiune chineză asupra teritoriului semiautonom, subliniază AFP.
Pe 1 octombrie 2019, de Ziua Naţională a Chinei, militanţi radicali şi forţele de ordine s-au înfruntat de o manieră extrem de violentă în marja manifestaţiei care s-a derulat în general în mod paşnic şi la care au participat şi militanţii condamnaţi. Beijingul a resimţit ca o lovitură participarea masivă a populaţiei la această manifestaţie, în timp ce guvernul chinez celebra 70 de ani de regim.
Popularitatea mişcării de contestare s-a tradus la urne prin triumful opoziţiei în alegerile locale din noiembrie 2019. Însă la începutul lui 2020 mişcarea a încetinit brusc, sub efectul cumulat al restricţiilor asupra adunărilor publice în contextul pandemiei de coronavirus şi al miilor de arestări, dar şi al unei oarecare oboseli a manifestanţilor.
Exceptând abandonarea legii controversate asupra extrădărilor care a declanşat de fapt mişcarea de contestare, manifestanţii nu au obţinut nimic, iar puterea chineză şi-a reimpus în 2020 autoritatea în regiunea turbulentă, în special prin intermediul legii asupra securităţii naţionale. Acum, nicio manifestaţie nu mai este posibilă în Hong Kong şi, sub pretextul pandemiei de coronavirus, autorităţile au amânat cu un an alegerile legislative în care opoziţia avea toate şansele să-şi vadă aprobată popularitatea luptei sale.
