Liderul deputaţilor UDMR Csoma Botond răspunde DNA, care a acuzat un atac „direct și nefondat” al acestuia și spune că UDMR vrea ca justiţia să funcţioneze echitabil şi fără abuzuri sau situaţii interpretabile. „Nu consider că este sănătos, din punctul de vedere al funcţionarii justiţiei, ca DNA să aibă competenţa de a urmări penal judecători şi procurori pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie”, spune deputatul.
Deputatul susține că UDMR nu vrea să lanseze atacuri publice cu privire la activitatea DNA, aşa cum a reclamat instituția, ci „doreşte ca justiţia să funcţioneze echitabil, fără abuzuri şi fără situaţii interpretabile, care pot afecta imaginea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi credibilitatea eforturilor depuse de această instituţie în lupta împotriva corupţiei”.
El spune că nu este sănătos, din punctul de vedere al funcţionarii justiţiei, ca DNA să aibă competenţa de a urmări penal judecători şi procurori pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie.
Precizările lui Csoma Botond în contextul dezbaterii privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care implică preluarea de către DNA a unor dosare de la această secție:
- „Nu consider că este sănătos, din punctul de vedere al funcţionarii justiţiei, ca DNA să aibă competenţa de a urmări penal judecători şi procurori pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie. Trebuie să ţinem cont de faptul că judecătorii au atribuţia de a judeca rechizitoriile întocmite de DNA pentru infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane care nu au calitatea de magistrat, dar, în acelaşi timp, dacă DNA ar avea această competenţa de a instrumenta şi dosarele în care judecători şi procurori ar fi subiecţii activi ai infracţiunilor de corupţie, acest aspect ar putea genera situaţii care ar putea să afecteze calitatea actului de justiţie, prin eventuale presiuni.
- Reamintesc că, în anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Raportul Inspecţiei Judiciare, în care aproape 3.000 de magistraţi au fost vizaţi în dosare penale şi prin care se consemnează anumite aspecte îngrijorătoare cu referire la acest subiect. Mai mult, fostul preşedinte CSM, Lia Savonea a declarat că ”judecători timoraţi nu pot să facă justiţie”, a afirmat liderul grupului UDMR din Camerai Deputaţilor Csoma Botond.
- Totodată, este de notorietate publică situaţia de la Bihor, unde trei procurori D.N.A. au fost acuzaţi că au abuzat de funcţia lor faţă de judecători, în presa locală apărând înregistrări în acest sens, discutând între ei posibilitatea de a fabrica dosare penale unor judecători care nu au dat sentinţe favorabile DNA.
- Similar separaţiei puterilor in stat, mutatis mutandis ar trebui să avem o separaţie a competenţelor şi în cazul cercetărilor penale.
- UDMR susţine că cercetarea penală a unei categorii de persoane, şi anume, persoanele care au calitatea de magistrat, trebuie să fie efectuată de către o entitate distinctă, specializată în investigarea aspectelor specifice care derivă din statutul acestora. Trebuie să creăm cadrul instituţional în aşa fel încât obiectul de activitate specific al acestei entităţi să poată fi îndeplinit eficient, fără să pericliteze buna funcţionare a sistemului judiciar şi cu respectarea echidistanţei.
- În România există practica organelor judiciare specializate şi noi considerăm că avem nevoie de un astfel de organism specializat, distinct, bine organizat şi cu atribuţii conturate pentru investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar. Astfel va exista o delimitare clară a competenţelor.
- În accepţiunea noastră, revenirea acestei competenţe de a investiga faptele de corupţie săvârşite de magistraţi DNA ar crea premisele unor situaţii interpretabile din punctul de vedere al imparţialităţii şi al echidistanţei, elemente care pot duce la scăderea încrederii în instituţiile statului. La fel cum DNA are o arie de competenţă bine conturată cu privire la o categorie de infracţiuni, şi anume, infracţiunile de corupţie şi cele asimilate infracţiunilor de corupţie, poate exista o entitate cu arie de competenţă bine conturată nu pe tipul de infracţiune, ci pe o anume calitate a persoanelor care săvârşesc infracţiunile, în cazul de faţă magistraţii. Şi, la fel cum procurorii DNA., fiind specializaţi în analiza faptelor şi în urmărirea penală al infracţiunilor de corupţie au avut rezultate notabile pe parcursul anilor, specializarea procurorilor încadraţi în entitatea care ar urma să investigheze infracţiunile din justiţie ar putea sta la baza funcţionării eficiente a acestei instituţii”. (Sursa: News.ro)
