Isărescu: Bitcoin este o reacție de neîncredere față de băncile centrale. Nu este o criptomonedă. Este un criptoactiv speculativ – Finante – Banci | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

Isărescu: Bitcoin este o reacție de neîncredere față de băncile centrale. Nu este o criptomonedă. Este un criptoactiv speculativ – Finante – Banci

septembrie 25

10:28 2021

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Bitcoin nu e reglementat de către nimeni, este o reacție, cum spune Daniel Dăianu, chiar de neîncredere față de băncile centrale, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Nu este reglementat, nu are garanțiile statului. Nu este o criptomonedă. Este un criptoactiv speculativ”, spune el.

El a povestit despre proiectul e-krona al Băncii Centrale a Suediei.

“L-am ascultat pe Stefan Ingves, care a prezentat, el, guvernatorul Băncii Suediei, primul model de bancă centrală din sistemul băncilor centrale din UE care vrea să se ducă spre cashless society, societatea fără numerar sau cu numerar mai puțin, și a inițiat e-krona. Un fel de leu electronic. Primul lucru pe care l-a subliniat a fost următorul: Nu înlocuim krona în esența ei. Rămâne monopol al statului, adică al băncii centrale, garantat de către stat și reglementat de către stat”, a spus Isărescu.

Asta sunt chestiuni esențiale, spune Isărescu.

„Unul zice: A făcut Suedia o criptomonedă și seamănă cu Bitcoin.

- Nu seamănă cu Bitcoin. Nu seamănă deloc. Bitcoin nu e reglementat de către nimeni, este o reacție, cum spune Daniel Dăianu, chiar de neîncredere față de băncile centrale. NU este reglementat, nu are garanțiile statului. NU este o criptomonedă. Este un criptoactiv speculativ.

Asta am scris și noi și Banca Centrală Europeană”, a spus guvernatorul BNR.

A revenit, apoi, la poveste:

„Pe el îl cheamă Ingves și pe mine mă cheamă Isărescu. La Banca Centrală Europeană stăm după numele de familie. Înainte de a începe ședințele, mai vorbim, mai schimbăm impresii. Am vorbit în 2016-2017 despre cashless society. Mă duc la el, invitat când a sărbătorit 350 de ani de bancă centrală, dacă nu mă înșel, era coadă, dau mâna cu el și: Am venit în cashless society?

- Lasă Mugure, că mai e de discutat.

Mă văd cu un vice (îi zic n.r.): Ce e domnule? Ce mai e de discutat?

- Păi avem probleme!

- Care?

- Bătrânii… nu vor. E greu să-i obișnuiești să renunțe la cash. Probabil că o să mai dureze.

Mă duc, ma mai plimb pe-acolo: Ce problemă mai e?

- Atacurile cibernetice. Ne termină dacă nu avem siguranță. Blochează plățile. Poate să fie un atacator stat, privat, nu e fără riscuri un sistem dintr-ăsta. N-am creat încă sistemul de protecție.

Acum vorbește despre cashless society, dar gradual, nu forțează pe nimeni să renunțe la cash. Arată că, într-adevăr, în Suedia, treptat, numerarul este din ce în ce mai puțin și nu contrapune e-krona cu bancnota de numerar. Merg în paralel. Cum se va înlocui, dacă se va înlocui, e o chestiune mai rară”.

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National