Un exemplu este programul de autobuze școlare, care la Cluj-Napoca este un succes, pentru că există este o încredere din ce în ce mai mare a părinților de a folosi aceste mijloace de transport. În acest moment, autobuzele sunt doar pentru elevii din clasele 0-4.
Potrivit viceprimarului Clujului, orașul are proiecte europene de peste 100 milioane de euro pentru modernizarea transportului în comun, cu mijloace de transport electrice: autobuze, troleibuze, tramvaie. Anul acesta, ar putea circula la Cluj și primul autobuz fără șofer.
Parcuri noi:
Parcul între Lacuri Sectorul 4 al Capitalei Bucureștiul se confruntă cu probleme precum gropile din asfalt și mizeria de pe străzi, însă și aici lucrurile încep să se miște pe zona de smart city și digitalizare. Un exemplu este Sectorul 4. El spune că în București lucrurile sunt mai complicate decât în alte orașe din țară, din cauza împărțirii administrative, însă dacă există voință se pot face multe lucruri. Un exemplu în acest sens este proiectul de extindere a liniei de metrou, realizat în parteneriat cu administrația centrală. Parcare Piața Sudului Parcarea Tineretului Primăria Sectorului 4 are și o rețea de stații de încărcare pengtru mașinile electrice și a dezvoltat mai multe parteneriate cu domeniul privat pe partea de mobilitate. Primăria Sectorului 4 are în lucru amenajarea mai multor piste de biciclete, o parte pe trotuar, dar lupta între mașină, pieton și biciclete este încă una strânsă.
El mai susține că Primăria Sectorului 4 va promova utilizarea mijloacelor de plată smart în micile afaceri, respectiv a implementării POS-urilor. De asemenea, vrea să genereze sistemul propriu de închirieri biciclete. Stațiile de încărcare a bicicletelor sunt montate, iar primăria vrea să subvenționeze pentru persoanele fizice și juridice din Sectorul 4 încărcarea la stațiile electrice, în limita a 50 km/zi. Sectorul 2 Sectorul 2 nu se poate mândri deocamdată cu mare lucru pe digitalizare, însă noua administrație susține că are planuri mari. El își mai dorește formulare inteligente, ”o primărie fără hârtie”, dar și o rețea de 500 de senzori pentru monitorizarea poluării și combaterea ei. Primarul promite că va oferi date deschise, pentru firme, populație și ONG-urile care doresc să le folosească, în așa fel încât acele servicii digitale pe care primăria nu are capacitatea sau inițiativa să le facă, să le poată face privații.
Pe partea de mobilitate urbană smart, principalul proiect este amenajarea salbei de lacuri din sector.
- ”Salba de lacuri este unul dintre cele mai importante proiecte pe care le avem la Primăria Sectorului 2. Am început cu ecologizarea, fiindcă acolo s-a strâns gunoi de 30 de ani, toată lumea a aruncat gunoiul în apă. Apoi, toată zona trebuie cadastrată și întabulată, fiindcă sunt zone unde nu este clar regimul de proprietate, sunt diverse persoane care și-au pus gardul dincolo de proprietate, s-au dus până în lac fără să lase spațiul de halaj. Este un proiect pe termen lung, eu sper să-l termin până la finalul mandatului, dar este greu de dat un termen. O să depunem proiecte pe POR și pe PNRR.
- Pe partea de park&ride avem două proiecte, unul în Pipera, pe Dimitrie Pompeiu și unul pe Colentina, dar trebuie să ne sincronizăm și cu CNAIR-ul fiindcă sunt proiecte pe granița Sectorului”, a mai spus Radu Mihaiu.
Ciugud
Ciugudul, o localitate cu circa 3.000 de locuitori aflată lângă Alba Iulia, este primul smart village din România. Primăria a început procesul de digitalizare în urmă cu peste 10 ani, cu bani europeni, și oferă majoritatea serviciilor online.
Au început să cumpere softuri, să se specializeze, iar acum sunt foarte multe servicii digitalizate.
De exemplu, există 4 variante de plată electronică pentru ca cetățenii să nu mai vină la ghieșu. Doar în 20% din cazuri oamenii mai ajung la ghișeu. Aproape orice document poate fi solicitat de orice cetățean și în format electronic. Provocarea este ca cetățeanul să primească instant documentul. Acum, se întâmplă la eliberarea certificatului de atestare fiscală.
Primăria lucrează acum la relizarea unei hărți interactive. Dacă vrei să te mutați la Ciugud, accesezi această hartă, unde poți vedea inclusiv regulile de locuire. Autoritățile locale speră ca aplicația să fie disponibilă cât mai curând.
- „Dacă am reuși să facem interconectarea bazelor de date, am putea să facem online peste 90% din activitățile de interacțiune cu cetățenii. Avem proiecte importante pe educație – educăm copiii să învețe ce înseamnă folosirea mijloacelor digitale, încercăm să dezobișnuim populația să mai vină la primărie.
- Am emis un card al cetățeanului, cu care e permisă aflarea datelor fiscale. Acest card este asemănător unui card bancar și încercăm să îi obișnuim să se obișnuiască cu aceste soluții, să nu se sperie de card. Rezultatul se vede: peste 80% din plăți sunt făcute electronic. Este o mândrie să o vezi pe bătrânica de 70 de ani cum își plătește taxa de gunoi folosind cardul și aparatul de plată electronică. Totul ține de mentalitate și de a vrea. Dacă vrei, poți face digitalizare”, a declarat Dan Lungu, coordonatorul programului ”Ciugud Smart Village”, în cadrul dezbaterii organizate de HotNews.ro.
În ceea ce privește partea de smart village, Primăria a început discuțiile din 2018, lucrurile au avansat, iar ambițiile sunt foarte mari.
- ”Noi lucrăm acum la primul proiect integrat de tip smart village din România. Am început discuțiile în 2018 și spuneam atunci că 45% din populația României este în mediul rural, deci trebuie să vorbim și despre sate inteligente, însă smart village trebuie să însemne altceva în comparație cu smart city. Smart village trebuie să însemne un sat care se dezvoltă cu soluții inteligente, dar, atenție, cu păstrarea strictă a identității rurale.
- Ce înseamnă smart village? Înseamnă educație și am făcut prima școală smart din România. Din 2019, vorbim despre școală digitală, nu ne băga nimeni în seamă la vremea respectivă, dar iată că a venit pandemia și ne-a dat o palmă. Școala românească trebuie să facă pasul spre viitor.
- Vorbim despre sănătate și lucrăm la un proiect de telemedicină robotică, vorbim despre administrație locală inteligentă. De asemenea, vorbim despre locuire, condiții de locuire și vorbim despre cetățeanul viitorului. Aici trebuie să lucrăm mult, ca aceste soluții inteligente să nu fie doar fițe sau lucruri care să dea bine la imaginea primăriei, ci lucruri utile pentru cetățean. Vorbim despre protejarea inteligentă a mediului înconjurător și suntem localitatea din România care a construit stații de încărcare pentru autoturisme electrice la sat, avem o stație de încărcare la 1000 de locuitori. Folosim autoturisme electrice în activitatea primăriei și au început să apară în localitate primele mașini electrice”, a mai spus Dan Lungu.
Un alt proiect este promovarea tradițiilor locale prin intermediul realității virtuale.
Pe partea de mobilitate urbană, Primăria Ciugud, împreună cu Primăria Alba Iulia, reabilitează împreună drumul dintre cele două localități, care va avea și piste de biciclete. ”Ciugudul și Alba Iulia au împreună o problemă de mobilitate. Am început să lucrăm, drumul de acces spre zona industrială va intra în reabilitare și vrem să facem și o pistă de biciclete acolo și o zonă unde să-ți lași mașina ca să pleci cu bicicleta, va fi o pistă de biciclete care să lege cele două orașe. Facem studii și am observat că tot traficul dintre Sebeș și Alba Iulia este redirecționat prin Ciugud și construim un pod peste Mureș care va scurta distanța dintre Alba Iulia și Ciugud”, a mai explicat Dan Lungu.
