Demonizat în Vest pentru punerea sub întrebare a Holocaustului, Ahmadinejad a fost nevoit să se retragă de la putere în 2013 datorită limitării numărului de mandate, actualul președinte Hassan Rouhani câștigând detașat alegerile din acel an.
„Oamenii ar trebui să fie implicați în procesul de luare a deciziilor din Iran…Trebuie să ne pregătim cu toții pentru reforme fundamentale”, a declarat Ahmadinejad miercuri după depunerea înregistrării.
Înscrierile la alegerile prezidențiale ce vor avea loc luna viitoare au început de marți, acestea fiind văzute ca un test de legitimitate pentru liderii clerici care conduc țara din cauza nemulțumirilor tot mai răspândite declanșate de sancțiunile americane care au paralizat economia iraniană.
Procesul de înregistrare se va încheia sâmbătă, urmând ca un comitet de validare format din membri, Consiliul Gardienilor, să verifice candidații. Șase dintre membrii acestui comitet sunt numiți de liderul suprem iaranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Khamenei l-a susținut pe Ahmadinejad după ce realegerea sa în 2009 a provocat proteste masive în care zeci de persoane și-au pierdut viața și alte sute au fost arestate.
Teocrația iraniană a fost puternic zdruncinată de mișcările de protest înainte ca acestea să fie în cele din urmă suprimate de Garda Revoluționară.
Însă o fisură între cei doi lideri a început să devină tot mai puternică după ce Ahmadinejad a militat public pentru limitarea autorității supreme a lui Khamenei.
Ahmadinejad a fost descalificat de către Consiliul Gardienilor să candideze la alegerile prezidențiale din 2017 iar un an mai târziu acesta i-a cerut într-o scrisoare deschisă adresată lui Khamenei implementarea unor „reforme fundamentale” în cele trei ramuri ale statului precum și legate de funcția liderului suprem.
Un fost ofițer al Gărzii Revoluționare care a încercat să se reinventeze drept politician moderat care critică „establishment”-ul clerical, Ahmadinejad se bazează pe săracii devotați și pe clasa muncitoare, categorii care s-au săturat de presiunile economice tot mai mari.
Însă popularitatea fostului președinte rămâne sub semnul întrebării, mai ales că este așteptat ca grupurile adepte ale unei linii dure să îl susțină pe Ebrahim Raisi, șeful Autorității Judiciare iraniene, dacă acesta va decide să candideze.
Mai mulți candidați extremiști, printre care și comandanți ai Gărzii Revoluționare, au declarat că se vor retrage din cursă dacă Raisi va candida pentru a nu diviza votul.
Raisi este unul dintre cei mai puternici politicieni din Iran și văzut de unii drept un posibil succesor al ayatollahului Khamenei.
Actualul președinte Hassan Rouhani nu va putea candida din cauza limitei de mandate prezidențiale care în Iran stipulează că o persoană nu poate candida pentru funcție la trei rânduri consecutive de alegeri.
Citește și:
