În Raportul privind Stabilitatea lansat marți, FMI vorbește despre riscul tot mai mare ca economia globală să intre în recesiune anul viitor, deoarece familiile și firmele din majoritatea țărilor se confruntă cu „ape furtunoase”.
Pierre Olivier GourinchasFoto: Patrick Semansky / AP / Profimedia
Politica zero-Covid a Chinei dar și necesitatea de a crește ratele dobânzilor pentru a controla inflația, adunate cu prețurile mari la energie și alimente după invadarea Ucrainei de către Rusia vor scădea creșterea economică mondială de la 3,2% în 2022 la 2,7% în viitor, estimează Fondul.
Prognoza de creștere pentru 2023 este cea mai scăzută din 2001 încoace, cu excepția anilor de pandemie și a crizei financiare globale.
Economiștii FMI mai spun că probabilitatea ca PIB-ul mondial să scadă sub 2% este de 25%. Un asemenea ritm de scăzut de creștere a mai fost întâlnit numai în 1973, 1981, 1982, 2009 și 2020 în ultima jumătate de secol.
Într-un interviu pentru Financial Times, Pierre Olivier Gourinchas, șeful departamentului de cercetare al FMI, a spus că există o probabilitate de până la 15% ca creșterea globală să scadă sub 1%. Acest nivel ar însemna probabil pragul unei recesiuni și ar fi „foarte, foarte dureros pentru mulți oameni”.
„Nu suntem încă într-o criză, dar lucrurile chiar nu arată bine”, a spus el, adăugând că 2023 ar fi „cel mai întunecat moment” pentru economia globală.
Deși creșterile abrupte ale ratelor dobânzilor din întreaga lume au afectat creșterea, FMI a spus că acestea sunt necesare pentru a se asigura că inflația revine sub control și pentru a repune economia globală pe bază mai stabilă.
Fondul estimează că pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare, creșterea prețurilor de consum va atinge un maxim de aproape 10% în acest an, înainte de a coborî la 8,1% în 2023.
„În prima linie, aveți băncile centrale. Aceasta este treaba lor, acesta este mandatul lor [și] întreaga lor reputație este în joc”, a spus Gourinchas. Fondul a spus că autoritățile monetare trebuie să „țină cursul” mai degrabă decât să repete greșelile anilor 1970, când majoritatea factorilor de decizie monetară nu au avut curajul să crească în continuare ratele dobânzilor atunci când economiile lor au încetinit sau au stagnat.
FMI a criticat politica economica din Regatul Unit, sfătuind statele să nu aplice politici expansioniste în materie de impozitare și cheltuieli publice, în ciuda creșterii prețurilor la energie și alimente.
E nevoie de reducerea deficitelor și de reconstruirea rezervelor fiscale, a spus Gourinchas. „Procedând altfel, nu va face decât să prelungească lupta pentru reducerea inflației, riscul să dezancorăm așteptările inflaționiste, să crească costurile de finanțare și să provoace o instabilitate financiară, complicând sarcina autorităților fiscale”, a adăugat el
Asemanând-o cu o mașină condusă de doi șoferi, fiecare cu volanul său, Gourinchas a spus pentru FT că politicile fiscale și monetare opuse au determinat piețele financiare să se întrebe: „În ce direcție merge mașina? Ne luptăm cu adevărat cu inflația sau stimulăm activitatea economică?”
