”Volumul creditelor date de băncile românești firmelor care lucrează în sectoare cu valoare adăugată mai mare sau care încorporează cunoștințe mai avansate (medium high-tech, high-tech sau acele knowledge-intensive services)a crescut cu 19% în ultimii 5 ani, dar ponderea lor în portofoliul băncilor a rămas aceeași. Asta în vreme ce creditele acordate sectoarelor cu valoare adăugată mai mică au crescut în ultimii 5 ani mai mult și și-au majorat și ponderea în portofoliile bancare”, a spus miercuri Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, la un eveniment organizat de Finmedia. Dacă dorim să sprijinim schimbarea structurală a economiei către una care generează valoare adăugată mai mare, există spațiu suficient ca finanțarea bancară să se orienteze mai mult spre companii din industriile menționate, a mai adăugat Neagu.
Ce a mai spus miercuri, Florian Neagu:
- Dacă în criza anterioară problema era pe partea de pasive externe, acum suntem poziționați invers. Activele externe au o creștere importantă- de 20 de miliarde de lei într-un an (ajungând la 64 de miliarde de lei) , fiind pe a treia poziție după credite și după finanțarea Guvernului prin titluri de stat.
- Este esențial în lumina nevoilor de schimbare structurală a economiei naționale să nu ajungem să finanțăm alte economii în loc acoperim nevoile din economia noastră.
- Băncile nu au putut ține pasul cu creșterea depozitelor populației și firmelor și să găsească proiecte viabile pe care să le finanțeze.
- Potrivit celor 8 indicatori pe care îi urmărește EBA, sistemul bancar local are 4 indicatori pe verde și 4 pe galben. In UE erau 3 in verde, 3 in galben si 2 in rosu.
- Sănătatea sectorului nostru bancar este peste medie, am intrat pregătiți în această pandemie iar băncile noastre pot sprijini dezvoltarea economiei. În decembrie 2019 aveam 5 pe verde și 3 pe galben. Profitabilitatea capitalurilor este indicatorul care s-a deteriorat anul trecut Profitul de 5,15 miliarde in 2020 a fost cu 1,9 miliarde sub cel din 2019. Au fost trei cauze care au dus la această stare de lucruri. Prima cauză- majorarea cheltuielilor cu provizioanele- care au fost de peste 3 ori mai mari decât in 2019. Au crescut cu 3,8 miliarde în 2020. A doua sursă de scădere a profitabilității a fost ritmul semnifictiv mai lent al creșterii veniturilor din dobânzi. De asemenea, veniturile din taxe și comisioane au fost mai mici cu peste 7,5% în 2020.
- Pe partea de riscuri, perspectivele sunt ca aceastea să crească. Problema nu e doar la noi ci în întreaga UE. Comitetul European de risc sistemic a și anunțat recent că principala sursă de risc este generată de majorarea semnificativă pe care sectorul privat le va avea în urma crizei, inclusiv în privința capacității de rambursare a creditelor.
- La noi, rata NPL a continuat să scadă în 2020, ea a ajuns la 3,8 % în decembrie 2020, dar rămâne în zona galbenă și este cu un punct procentual peste media UE. Considerăm că acest risc de credit este bine acoperit atât prin provizioane cât și prin capitaluri.
- Băncile din România pot face față unor scenarii nefavorabile. Retragerea treptată a sprijinului adus de moratorii nu va produce probleme deosebite. În portofoliile băncilor mai sunt active cam 10% din moratoriile acordate, iar în scenariul cel mai pesimist nivelul maxim al ratei npl -în cazul retragerii sprijinului oferit de moratorii- nu ar crește cu mai mult de 3 pp și ne-ar menține în zona galbenă de alertă.
