Undeva pe Valea Argeșului, într-un loc paradisiac, la Arefu, se află conacul în care a trăit și a creat George Stephanescu (1843-1925), întemeietorul Operei Naționale, muzicianul care a compus prima simfonie română, dirijor la Teatrul Național, profesor de canto și operă la Conservatorul din București, având 37 de serii de elevi (fapt nemaiîntâlnit), creatorul școlii de canto, personalitate emblematică, novatoare, a scenei lirice românești.
Familia Stephanescu în fața conacului de la Arefu, început de secol XXFoto: Arhiva familiei Stephanescu
Conacul, muzeu încă din anul 1925, de o covârșitoare valoare memorială pentru cultura română, adăpostește obiecte de artă rarisime, de la tablouri realizate de Gabriel Stephanescu-Arephy la vechi covoare persane și românești, perdele originale stil Versailles, colecții de săbii și icoane, culminând cu pianul compozitorului George Stephanescu, un pian Bosendorfer, comandat special la Viena de tatăl sau, Mihail Hagi-Stephan, pentru mama sa, Maria Crețescu.
Știți cât costă conacul din paradis care adăpostește o comoară națională? 700.000 de euro, cu tot cu obiecte, cam cât costă o vilișoară din Pipera. Și, oricum, de zece ori mai puțin decât „Palatul Împăratului”, adică decât transformarea unei clădiri din fost sediu de partid în „locuință unifamilială”
Citește, pe B365.ro, de ce strănepoata compozitorului, Ilinca Stephanescu-Neagu, este nevoită să vândă moștenirea inestimabilă a familiei sale și cum se face că Statul Român nu este interesat să cumpere și să prezerve o bogăție culturală
