In naivitatea lui perena, omul se considera stapanul pamantului, folosind fara discernamant resursele, poluand si distrugand mediul natural intr-un anat aparent necontrolat. La acest comportament al omului contemporan a contribuit si periculoasa ideologie marxist – leninista, care promova convingerea conform careaia „omul ar fi sapanul naturii”.|Speranta ca tehnologia viitorului ar putea rezolva problemele omenirii e o iluzie, daca comportamentul uman nu este autocenzurat. Libertatea nu e fara limite, de buna seama. Orice actiune umana majora, orice soluti aparent salvatoare este contracarata de o reactie compensatorie care reseteaza sistemul. Fie ca e vorba de sisteme tehnologice, revolutionare, fie de proiecte socio-economice inovative, consecintele finale se reflecta adesea negativ asupra existemtei umane. Pericolele care ameninta potential lumea contemporana pot fi exogene, sau endogene, naturale, provenin adica din lumea care ne inconjoara, sau endogene, din interiorul societatii romanesti. Conform adevarului biblic, „templul se darama cu unelte faurite in interiorl acestuia”. Pericolele endogene sunt insidioase si consecutive propriilor actiuni si comportamente; e o contradictie a sistemului. Sa ne reamintim ca diminuarea si deteriorarea procesului educatiei, nemunca si comportamentul hedonic al reprezentantilor societatii contemporane sunt relative si ingrijortoare. in acest context , ca o excrescenta a vanitatii, apare puterea ca mijloc si scop.Dupa uni analisti, sociologi si filozofi, puterea financiara ca amenintare este un fel de rezultanta a puterii omului contemporan. Este forma cea mai complicata, dominanta si imposibil de combatut! De aici rezulta ca una dintre cele mai redutabile amanintari este amenintarea economico -financiara, polarizarea societatii umane si crizele, aminteri greu controlabile.
Societatea umana, implicit, este expusa si altor amenintari rezultate ale puterii economica-financiare. De exemplu, amanintarea CRBRN, respectiv a armelor chimice, biologice, radiologice si, evident, cea nucleara. Amenintarea nucleara redevenita actuala, dupa Razboiul Rece, pare imposibila sau improbabila din cauza consecintelor globale de neimaginat. Sa nu fim prea optimisti. La ora actuala, zece state detin arme nucleare. Printre alte numeroase amenintari, una egenerata de imgratia necontrolata si necontrolabila, care genereaza complexe religioase, culturale, demografice si geopolitice. Sunt cateva aspecte, care au fost analizate recent la Academia Romana la initiativa profesorului Dan dungaciu in cadrul Conferintei Religia si geopolitica- Dumnezeu isi ia revansa. Aplicandu-se conceptul politicii concrete si principiile discriminarii pozitive pentru etniile si , la limita, se vor desprinde de statul din care fac parte. comunitatile religioase minoritare, acestea, cel putin in parte, vor recurge la toate mijloacele pentru pastrarea autonomiei si, la limita, se vor desprinde de statul din care fac parte. De aici un nou tip de criza la care asistam.
Amenintarile globale de ordin gepolitic vizeaza dominatia inclusiv asupra unur natiuni independente care doresc un anumit tip de afiliere si aliante. Vezi vizibila iritare a Rusiei fata de extinderea spre est a NATO si a Uniunii Europene, desi, putin , natiunile au dreptul suveran de a-si alege aliantele, politicile si strategiile. Fara sa fi intentionat sa enunt si sa analizez otentialele amenintari globale sau cu impact national, cred ca este esential de subliniiat ca toatte aceste amenintari, formulate sau nu , isi produc efectele specifice mai ales in contextul existentei unor vulnerabilitati. Dupa cum bine stim , Romania a devenit o tara de emigratie cu consecinte economice, sociale, demografie si de securitate ingrijoratoare. Se admite ca, dupa Siria, Romania se confrunta cu o drama emigrationala care ii va marca evolutia pe termen mediu si lung. La ora actuala, emigratia se estimeaza la circa cinci milioane de romani, care alcatuiesc poporul roman din afara granitelor. In acest context, Romaniase califica drept una dintre importantele furnizoare de forta de mulca de tip calificat la nivel european si nu numai.
Românii plecaţi din ţară au ajuns să constituie minoritatea principală sau una dintre cele mai numeroase minorităţi stabilite în mai multe state ale Uniunii Europene, arată cel mai recent raport Eurostat privind cetăţenii străini din statele UE. Astfel, românii constituie principala minoritate de străini cu rezidenţă în străinătate în Spania, Italia şi Ungaria, minorităţi importante de români găsindu-se şi în Grecia, Cipru, Portugalia şi Slovacia. Cei mai mulţi se află însă în Italia, apoi în Spania şi Germania, în cele trei ţări aflându-se aproape 2 milioane de români cu rezidenţă, cifra neluându-i în calcul pe cei aflaţi acolo temporar sau fără forme legale. România este singurul stat membru UE în care sirienii stabiliţi cu rezidenţă reprezintă una dintre cele mai numeroase cinci minorităţi. În 2014, românii aflaţi în străinătate au trimis acasă peste 1,5 miliarde de euro.
