Efectele scumpirii energiei: UE a consemnat în iulie un deficit comercial de 42,2 mld. de euro, față de un plus de 15,6 mld. euro în iulie 2021

septembrie 15

13:33 2022

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Uniunea Europeană a înregistrat în iulie un deficit al balanţei comerciale de 42,3 miliarde de euro, faţă de un plus de 15,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

Rusia si Uniunea EuropeanaFoto: Bildagentur-online/O hde / Alamy / Alamy / Profimedia

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 211,6 miliarde de euro, în creştere cu 12,8% faţă de iulie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 47,6%, până la 253,8 miliarde de euro.

În perioada ianuarie-iulie 2021, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.449,7 miliarde de euro (o creştere de 17,2% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile au urcat la 1.693,9 miliarde de euro (un avans de 48,9% faţă de perioada ianuarie-iulie 2021). Ca rezultat, UE a înregistrat un excedent în perioada ianuarie-iulie 2022 de 244,2 miliarde de euro, faţă de un plus de 98,8 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

Zona euro a înregistrat în iulie un deficit al balanţei comerciale de 34 miliarde de euro, faţă de un plus de 20,7 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada ianuarie-iulie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.628,5 miliarde de euro (o creştere de 17,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile au urcat la 1.805,9 miliarde de euro (un avans de 43,4% faţă de perioada ianuarie-iulie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în perioada ianuarie-iulie 2022 de 177,4 miliarde de euro, faţă de un plus de 121,3 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

În perioada ianuarie-iulie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE spre China au urcat şi SUA au urcat cu 0,6% şi, respectiv, cu 27,2%, iar importurile UE din China şi SUA au urcat cu 42,4% şi, respectiv, cu 52,8%. De asemenea, exporturile UE spre Rusia au scăzut cu 2433%, în timp ce importurile UE din Rusia au crescut cu 69,9%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că în perioada ianuarie-iulie 2022 exporturile au crescut cu 25%, până la 52,7 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 29%, la 71,4 miliarde de euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 18,8 miliarde de euro, comparativ cu 13,3 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2021.

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National