Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, a reconfirmat faptul că, atât cele două cliente pe care am avut onoarea să le asist încă de la începutul urmăririi penale, cât și ceilalți inculpați cercetați în acest dosar, sunt complet nevinovați.
Decizia Instanței Supreme de a dispune achitarea tuturor inculpaților, în temeiul art. 16 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedură Penală, demonstrează că faptele pentru care au fost cercetați 43 de oameni în acest dosar au existat doar în imaginația procurorilor anchetatori.
Din nefericire pentru familiile lor, 3 inculpați nu au reușit să reziste calvarului declanșat acum mai bine de 11 ani în mod nefondat de către D.N.A. și au decedat pe parcursul cercetărilor.
Ca de fiecare dată, nimeni nu va fi tras la răspundere pentru nenorocirile abătute în mod nefondat asupra a nu mai puțin de 43 de familii, în cei 11 ani scurși de la demararea urmăririi penale și în perioada care se va scurge până la momentul pronunțării unei decizii definitive în acest dosar.
Dacă ar da dovadă de o minimă decență profesională, reprezentanții D.N.A. nu ar formula apel împotriva Sentinței Penale nr. 269, pronunțată la data de 22.06.2022, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. 4215/1/2015*, având în vedere următoarele considerente :
1. Nevinovăția inculpaților cercetați în acest dosar a fost reconfirmată ieri, tot în faza fondului, după ce un alt complet cunoscut pentru intransigența sa, a constatat nevinovăția majorității inculpaților, dispunând achitarea a 42 de inculpați și condamnarea cu suspendarea executării pedepsei a unui inculpat.
Trebuie menționat faptul că, Instanța Supremă s-a pronunțat ieri tot pe fond, după ce sentința inițială de achitare a fost desființată, în mod corect, raportat la Decizia CCR referitoare la nelegala compunere a completului de judecată care a soluționat inițial fondul.
Acum, după reluarea de la început a cercetării judecătorești, un alt complet, nu doar echilibrat, ci și intransigent al Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat faptul că acuzațiile formulate de către procurorii anchetatori au existat doar în imaginația acestora.
Concluzia reținută de către Instanța Supremă referitoare la clientele mele demonstrează, în mod neechivoc, precaritatea acuzațiilor formulate de către D.N.A. :
„ În concluzie, văzând că activitățile desfășurate de inculpatele … și … se circumscriu încheierii și derulării contractelor cu respectarea dispozițiilor legale, fiind în concordanță cu obligațiile contractuale asumate, instanța constată inexistența unor acte de ajutor la săvârșirea vreunei fapte penale.
Activitățile desfășurate de cele două inculpate, în limitele și în considerarea obligațiilor contractuale licite, nu pot fi considerate ca un ajutor ilicit dat primarilor comunelor, cu atât mai mult cu cât, față de aceștia, se va pronunța soluția achitării întrucât fapta nu există .
Astfel, și în cazul inculpatelor … și … se va pronunța o soluție de stingere a acțiunii penale în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură Penală”.
Ar fi cel puțin de neînțeles ca, după ce acuzațiile formulate la adresa celor 43 de inculpați au fost demontate în mod magistral de două complete ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii D.N.A. să nu conștientizeze ridicolul situației generate de ei și să formuleze apel împotriva sentinței care a readus liniștea, bucuria și optimismul în rândul atât de multor familii.
2. În acest dosar a intervenit, nu doar prescripția generală a răspunderii penale, ci și cea specială, motiv pentru care nimeni nu trebuie să-și mai streseze neuronii cu eventuala motivare a vreunui apel.
Deși raportat, pe de o parte, la momentul așa zisei săvârșiri a faptelor iar, pe de altă parte, la Deciziile nr. 297/2018 și 358 din 26.05.2022 ale C.C.R., este mai presus de orice dubiu faptul că, în acest dosar nu se mai poate susține, în mod onest, faptul că mai poate fi invocată prescripția specială, am menționat ambele forme ale prescripției răspunderii penale, atât cea generală, cât și cea specială, pentru a sublinia inutilitatea declarării apelului în prezentul dosar.
Din moment ce toate proiectele pentru care societatea de consultanță la care lucrau clientele mele a încasat onorariile, au fost implementate, beneficiul UAT-urilor fiind nu doar vizibil, ci și impresionant, este mai presus de orice dubiu că nu poate fi vorba de nici măcar 1 leu prejudiciu în acest dosar, motiv pentru care nici măcar #rezistenții nu pot fi scandalizați de soluția de achitare a tuturor inculpaților.
Pentru cei care nu au urmărit evoluția dosarului din anul 2011 până la acest moment, sunt dator a explica afirmația din titlu potrivit căreia, (și) în acest dosar, D.N.A. a acționat ca un veritabil agent electoral :
Pe parcursul urmăririi penale desfășurate cu un aplomb demn de o cauză mai bună de către D.N.A. – Serviciul Teritorial Pitești, cercetările s-au desfășurat … din când în când.
În preajma alegerilor, pedala de accelerație era apăsată la podea, motiv pentru care se efectuau audieri de luni până vineri, de la ora 10,00 până seara, deși, teoretic, acestea trebuiau încheiate la ora 16,00.
Acest regim draconic de lucru în acest dosar a existat cu două sau trei săptămâni înaintea alegerilor locale, parlamentare, etc., pentru ca apoi, numeroase luni consecutive sau chiar un an întreg, una dintre „unitățile de elită” cu care se mândrea D.N.A.-ul în perioada de glorie, nu mai efectua absolut nici un act de procedură.
Dacă în dosar nu erau cercetați, aproape în totalitate doar membri P.S.D. (pe lângă fostul Președinte al Consiliului Județean Argeș și un alt lider important de partid care, ulterior demarării cercetărilor a obținut în mai multe legislaturi mandatul de deputat P.S.D., precum și aproape toți primarii sau viceprimarii), este evident că cercetările în faza de urmărire penală nu erau strâns corelate cu alegerile.
Această tristă realitate demonstrează faptul că urmărirea penală în acest dosar a fost permanent alterată de factori care nu au nicio legătură cu principiul înfăptuirii justiției în mod echitabil.
Av. Florin Constantin Durgheu
