In Univers totul este miscare, dar noi vedem ca roata Tarii nu se mai invarteste, asa cum facea in starea de normalitate. A impiedecat-o „majoritatea zdrobitoare” din Parlament ! Alunecam pe versanti periculosi si fara a putea controla directia !
Ce-o fi dincolo de stirile false care ne agreseaza mintea si se vor „adevarul oficial ” ?
Cei care au prins Puterea cred ca nu-i treaba poporului ! Ne-ati ales, lasati-ne sa ne exercitam Puterea ! Asta sa fie Democratia visata ?Luptele pentru interese personale consuma si distruge intreaga energie a Natiunii !
Mai e ceva de facut ?
Cine si cu ce solutii sa vina pentru a inceta „alunecarea” de pe pista si inceperea sa rulam pe un teren consolidat ?
Credeti ca am putea trai daca n-ar exista ceva care sa zica altfel, sa fie contrarul nostru ? Nu am cunostinta ca Dumnezeu sa fi spus : Sa fie dreptate !
Acest capitol al relatiilor dintre oameni a fost lasat in seama OMULUI , care, patruns de egoism din momentul cand s-a facut distinctia intre „al meu” si „al tau „, a invocat deformat legile naturale,a facut altele, asa dupa cum ii dictau interesele. A aparut DREPTUL si nevoia de DREPTATE.
Asa ca, mai intai s-a spus de catre Cel Puternic ce e drept, apoi s-a si scris, insa omul obisnuit, lipsit de PUTERE , a ramas in cautarea Dreptatii, despre care a aflat ca ar exista undeva, chiar aici pe Pamant.
Atunci, cum ramane cu DREPTATEA ?
O sa raspund printr-o istorioara . La rabin( conducator religios in cultul mozaic) vine un credincios si se plange ca a auzit in oras ca sotia sa i-ar leza onoarea. Rabinul il linisteste zicand : „Ai dreptate ! ” O sa vad ce pot face pentru tine. Peste cateva zile la rabin se prezinta si sotia care se plange ca sotul se poarta urat si o banuieste neintemeiat de infidelitate. Rabinul spune „”Ai dreptate ! ” Ai rabdare ca lucrurile se vor linisti.
Sotia rabinului, auzind ca ambilor soti li s-a dat DREPTATE, il intreaba : „Care din ei are dreptate ? ” Rabinul raspunde : ” Si tu ai dreptate ! „.
Asa-i viata intre persoane particulare, fiecare cu DREPTATEA lui.
E cu totul altfel, atunci cand „Seful” hotaraste ce-i drept si cine are dreptate.
Cum reactionam ? Ii spunem : „Dreptate ai, fiindca eu n-am incotro ! ”
restin din mosi stramosi caut sa arat lumii iubirea mea , fiindca stiu ca una din poruncile crestine este : Sa iubesti Aproapele ca pe tine insuti !
Usor de zis , greu de facat si dovedit !
Mi-au trebuit zeci de ani de cautari pentru a intelege ca iubesti aproapele doar atunci cand nu te iubesti pe tine mai mult decat il iubesti pe el .
Cand am pus in balanta „IUBIREA” fata de mine( egoismul) cu „Iubirea” APROAPELUI ( altruismul) ,despre care credeam cu mandrie ca este egala cu cea rezervata mie , am inteles ca -s doar vorbe, fara corespondent in fapte .
Si totusi… se intampla sa iubesti aproapele ca pe tine insuti .
CAND ?
Atunci cand IUBIREA , prezenta in sufletul fiecaruia dintre noi, se va revarsa. Se va intampla atunci cand imprejurarile permit sa fie neconditionat exteriorizata. Nu iti dau ca sa-mi dai . Pur si simplu daruiesc : un gand, un gest, o fapta ,toate apar firesc in conduita noastra. Ex. Cand spui multumesc casierei de la supermarket e cel mai simplu gest de iubire.
Asta-i utopie domnule ! O fi in Cer , nu aici pe Pamant !
Va reamintesc: Cum e in Cer asa – i si pe Pamant ! Sa mai „sapam”in sufletul nostru, sa mai desfundam caile pline de zgura, sa daruim din obisnuinta, si…, sigur vom avea parte de iluminare, aici pe Pamant . E greu cu IUBIREA…
Cu URA, aparuta dupa Caderea din Rai, e mult mai simplu !
E mai usor sa urasti decat sa iubesti, si tot Om vrei sa te numesti !
Acest sentiment ,cu izvorul in emotiile noastre, il purtam in noi indata ce l-am „acceptat” si , incetul cu incetul, ne conduce viata. Sigur vom vi fatarnici si vom declara iubirea noastra chiar celor pe care-i uram de moarte.
De unde izvoraste URA ?
Din frica. Frica ne dezorganizeaza. Ne este frica chiar de APROAPELE nostru. Ne temem de „CEVA ” ce are el si nu am eu, si , astfel se va vedea ca din Mister BIG(ce ma afisam) sunt atat de mic ! Sa exemplificam : la locul de munca daca indraznim sa ne aram competentele profesionale, devenim pericol public pentru MEDIOCRITATE( e vremea ei!)si de aici solidaritatea celor multi impotriva noastra; ne urasc pur si simplu, ne izoleaza si practic ne forteaza sa facem ceva. Contrarul evidentiaza limitele celuilalt !
Ce face profesionostul care e fortat de imprejurari sa pastreze locul de munca ?
Invata repede arta de a o face pe imbecilul cand se afla in mijlocul sau in apropierea Mediocritatii.
Pot spune ca URA este cauza nefericirii si saraciei noastre !
Timpul nu mai are rabdare ! Trebuie sa descoperim IUBIREA pentru o viata implinita .
Sursa foto : https://google.com
Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest impresionant material trimis astăzi 16 iulie 2018 în exclusivitate.Totodată,pe această cale îl asigură de statutul de colaborator permanent.
