Astfel, bondarii nu fac doar să băzăie prin grădinile oamenilor. Ei evaluează în mod activ plantele, pentru a determina care flori au mai mult nectar și polen și lasă în urma un miros care le marchează pentru a ști care sunt florile pe care le-au vizitat deja.
Nu mică a fost uimirea când unul dintre studenții profesoarei de chimie ambientală Consuelo De Moraes, de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich, Foteini Pashalidou, a observat bondari de pământ făcând mici incizii în frunzele plantelor lor de seră. Insectele nu păreau să ducă bucăți de frunze la cuiburi sau să le inghită.
”Wow! a fost prima mea reacție ”, spune Neal Williams, biolog expert în albine la Universitatea din California, Davis. „Apoi m-am întrebat, cum de nu ne-am dat seama de asta? Cum de nimeni nu și-a dat seama înainte? ”
Suspectând că albinele făceau ca plantele să înflorească, echipa a organizat o serie de experimente. Rezultatele arată că atunci când sursele de polen sunt rare, cum ar fi într-o seră sau primăvara devreme, bondarii pot forța plantele să înflorească cu o lună mai devreme decât de obicei.
Cercetarea are perspectivă din două motive.
În primul rând, sugerează că bondarii manipulează florile, o abilitate deosebit de utilă, deoarece temperaturile din ce în ce mai calde din întreaga lume fac ca polenizatorii să apară înainte ca plantele să înflorească.
Insectele depind aproape exclusiv de polen pentru hrana lor și a larvelor lor la începutul primăverii.
Este, de asemenea, un potențial stimul pentru aprovizionarea oamenilor cu alimente: dacă agricultorii își pot convinge culturile să înflorească devreme, ar putea crește producția de alimente pentru unele plante.
Maeștrii grădinari
Pentru studiu, De Moraes, Pashalidou – autorul principal al studiului – și colegii săi au pus plante de roșii și muștar negru în cuști împreună cu colonii de bondari de pământ lipsiți de polen.
Apoi au îndepărtat plantele după ce albinele au făcut cinci până la 10 găuri în frunze.
Micile puncții au făcut ca plantele de muștar negru să înflorească cu două săptămâni mai devreme decât de obicei, iar plantele de roșii cu o lună mai devreme decât în mod normal, potrivit studiului, care a fost publicat pe 21 mai în Science.
Oamenii de știință au plasat, de asemenea, colonii de bondari hrăniți cu polen și lipsiți de polen în cuști de plasă cu plantele fără flori pentru a le compara comportamentele.
Albinele lucătoare din coloniile hrănite cu polen rareori au deteriorat plantele, în timp ce cele din coloniile lipsite de polen au făcut acest lucru cu osteneală.
Pentru a se asigura că rezultatele lor nu s-au datorat condițiilor artificiale ale laboratorului, oamenii de știință au plasat colonii de bondari și o varietate de specii de plante fără flori pe acoperișul lor din Zurich la sfârșitul lunii martie 2018.
Albinele – o specie europeană foarte obișnuită – erau libere să se hrănească de cât de departe doreau.
Cu toate acestea, ele s-au apucat de treabă deteriorând frunzele de pe toate plantele care nu înfloreau și care erau mai aproape de stupii lor. Interesul albinelor pentru această activitate s-a diminuat spre sfârșitul lunii aprilie, pe măsură ce au început să înflorească mai multe flori locale – din nou, stabilind că comportamentul de mușcare a frunzelor de către albine este determinat de disponibilitatea polenului, spun oamenii de știință.
Echipa și-a continuat experimentul pe acoperiș până în iulie și a descoperit că bondarii muncitorii sălbatici din alte două specii au venit la peticul de plante care nu înflorea pentru a găuri frunzele.
Rămâne de văzut cât de răspândit este comportamentul la alte specii de bondari, având în vedere că sunt peste 250 de specii în întreaga lume, spun autorii.
Relația reciproc avantajoasă dintre insectele polenizatoare și flori se întinde pe o perioadă de aproximativ 130 de milioane de ani. Plantele asigură polenizatorilor hrană; în schimb, polenizatorii le fertilizează florile.
Dar niciunul dintre avantaje nu este sincronizat, așa că au găsit modalități de comunicare.
Stimularea agriculturii
Când autorii studiului au folosit forcepsuri metalice și un aparat de ras pentru a imita găurile făcute de albine, plantele au înflorit mai devreme decât în mod normal, dar nu la fel de repede ca atunci când au făcut-o ca răspuns la mușcăturile albinelor.
„Fac ceva ce noi nu am înțeles încă”, spune co-autorul studiului, Mark Mescher, tot de la institutul elvețian. „S-ar putea să introducă un semnal biochimic sau de miros” dintr-o glandă salivară. „Sperăm să descoperim acest lucru.”
Acest lucru ar putea crea pentru oameni un cu totul nou mod de a cultiva plante, un potențial avantaj major pentru agricultură.
Pentru experții în albine, una dintre cele mai mari minuni ale studiului este că a început cu o observație simplă, de modă veche.
„Charles Darwin a urmărit bondarii în jur”, spune Williams. „Oricine este interesat de bondari probabil a petrecut ore întregi privindu-i pe flori. Dar probabil că nu pe plantele care nu sunt înflorite. „
Apoi Pashalidou a făcut exact asta.
