Yamani a devenit ministru al petrolului în 1962, numirea sa reprezentând o instanță rară de promovare a unei persoane din afara familiei regale într-o poziție atât de influentă.
Acesta avea să transforme Arabia Saudită într-o putere mondială în producția de petrol în timpul unui mandat care a durat aproape un sfert de secol.
Însă anii 1970 au fost cei în care Yamani a devenit un personaj cunoscut la nivel internațional și demonizat în Vest pentru planificarea embargoului petrolier de după Războiul arabo-israelian din 1973.
Statele arabe ale Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol au tăiat livrările de țiței către Statele Unite și alte țări industrializate drept pedeapsă pentru susținerea Israelului în conflict.
În doar câteva luni prețul barilului de țiței a crescut de patru ori de la 3 dolari la 12 dolari per baril. Statele Unite au introdus raționalizarea benzinei și au impus o limită de viteză de 90 km/h pentru mașini.
Privind înapoi înspre criză, Yamani a declarat pentru CNN în 2010 că „[embargoul] arab al petrolului a fost menit, și eu am fost în spatele său, nu să dăuneze economiei ci să atragă atenția opiniei publice internaționale că există o problemă între palestinieni și israelieni”.
Yamani alaturi de fostul presedinte american Jimmy Carter (FOTO: Captură Youtube)
„Banii sunt foarte atractivi”
Scopul declarat al embargoului lui Yamani a fost de a forța Israelul să se retragă din teritoriile palestiniene ocupate. Însă creșterea rapidă a prețurilor s-a dovedit o mană cerească pentru membrii OPEC.
„Din păcate banii sunt foarte atractivi, membrii din OPEC, ei iubesc banii și veniturile. Și din acest motiv ei împing prețul în sus pe cât de rapid posibil și apoi plătesc prețul pentru ceea ce au făcut”, a afirmat Yamani.
Acesta le-a spus celor de la CNN că nu regretă embargoului dar că a avut rețineri vizavi de tentativele ulterioare ale OPEC de a dicta prețurile.
„Regret ce a făcut OPEC. Nu poți în mod real gestiona prețul. A fost o gestionare greșită a prețurilor, o gestionare greșită a puterii”, a adăugat fostul ministru saudit.
La momentul respectiv OPEC controla în jur de 80% din producția mondială, de aproape trei ori mai mult comparativ cu cota de piață de 30% deținută în 2021.
Istoriografia oficială a Departamentului de stat american afirmă că criza „a declanșat numeroase tentative ale SUA de a răspunde provocărilor emanate din dependența pe termen lung față de petrolul produs în străinătate”.
Printre acele eforturi s-a numărat și creșterea producției interne iar în 2019 SUA a devenit cel mai mare producător de petrol din lume.
Yamani la conferința OPEC din Viena din 1975 (FOTO: STF / AFP / Profimedia Images)
Răpit de Carlos Șacalul
Urban, elegant și fluent în engleză, Yamani a urmat cursurile Facultății de Business a Universității Harvard înainte de a fi ridicat din obscuritate de viitorul rege Faisal pentru a conduce ministerul petrolului.
La momentul respectiv Arabia Saudită era un producător mediu însă în decurs de doar un deceniu avea să devină un gigant.
Una dintre marile realizări ale lui Yamani a fost să crească participația în (și veniturile din) producția de țiței a regatului saudit, aceasta fiind istoric dominată de companii occidentale.
În 1975 Yamani a asistat la asasinarea mentorului său, regele Faisal, de către un prinț nemulțumit. Avea să fie un an traumatizant pentru tânărul ministru.
La 21 decembrie 1975 acesta și ceilalți miniștri responsabili de producția de petrol din țările membre OPEC au fost luați ostatici la Viena de către un grup condus de Carlos Șacalul, cel mai notoriu terorist internațional al vremii.
O declarație din partea atacatorilor cerea un rol „pentru arabi și celelalte popoare din lumea a treia” în gestionarea resurselor de petrol.
Teroriștii au convins guvernul austriac să le furnizeze un avion care să-i transporte pe ei și câțiva din miniștri în Algeria.
„Epoca petrolului”
Carlos plănuia să-i ucidă atât pe Yamani cât și pe Jamshid Amuzegar, ministrul iranian al petrolului, însă a fost în cele din urmă de acord să îi elibereze în urma medierilor algeriene.
Decăderea lui Yamani a venit în 1986 când nu a reușit să îndeplinească cerința noului rege Fahd de a obține o creștere a cotei de exporturi a regatului saudit în cadrul OPEC și ca organizația să stabilească un preț de 18 dolari pe baril.
Minstrul a fost concediat la scurt timp după aceea.
În interviul acordat în 2010 CNN Yamani afirma că petrolul va rămâne o parte a consumului energetic în pofida ascensiunii surselor regenerabile însă că acest lucru nu va continua la nesfârșit.
„Epoca de piatră s-a încheiat nu datorită unei lipse a pietrelor și epoca petrolului se va încheia nu datorită unei lipse a petrolului”, afirma acesta în urmă cu 11 ani.
