Deficitul Spaniei a urcat în 2020 la 11%, fiind cel mai mare din întreaga UE / România, pe 6 cu 9,2% – Finante | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

Deficitul Spaniei a urcat în 2020 la 11%, fiind cel mai mare din întreaga UE / România, pe 6 cu 9,2% – Finante

aprilie 23

01:55 2021

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Deficitul bugetar al Spaniei a crescut în 2020 la 11% din produsul intern brut (PIB), comparativ cu 2,9% în 2019, fiind cel mai mare dintre țările Uniunii Europene (UE), ca urmare a impactului pandemiei de Covid-19, potrivit datelor publicate de biroul comunitar de statistică, Eurostat.

La rândul său, datoria publică a Spaniei a crescut anul trecut la 1,34 triliarde de euro, o cifră echivalentă cu 120% din PIB, comparativ cu raportul de 95,5% înregistrat în 2019, scrie El Economista.

În țările din zona euro, deficitul a crescut în 2020 la 7,2% din PIB, de la 0,6% în anul precedent, în timp ce în cele 27 de state în ansamblu dezechilibrul negativ a fost de 6,9% din PIB, în creștere de la 0,5% în 2019.

„Toți membrii, cu excepția Danemarcei (-1,1%) au înregistrat deficite de peste 3% din PIB”, a menționat Eurostat.

În afară de Spania, cele mai mari rate de deficit din 2020 au fost în Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia (-9,5%), Belgia (-9,4%), Franța și România (ambele -9,2%) și Austria (-8,9%).

În ceea ce privește datoria publică, în zona euro a urcat la 11,1 trilioane de euro, 98% din PIB, comparativ cu 10,02 trilioane în 2019, când a fost de 83,9% din PIB.

În UE în ansamblu, datoria a ajuns să reprezinte 90,7% din PIB în 2020, comparativ cu 77,5% în 2019, după ce a atins 12,07 trilioane de euro.

La sfârșitul anului 2020, cel mai mic raport dintre datoria publică și PIB în rândul țărilor UE era în Estonia (18,2%), urmat de Luxemburg (24,9%), Bulgaria (25%), Cehia (38, 1%) și Suedia (39,9 %).

Un total de 14 state membre au avut rate ale datoriei publice peste 60% din PIB, cel mai mare procent fiind în Grecia (205,6%), Italia (155,8%), Portugalia (133,6%), Spania (120%), Cipru (118,2%), Franța (115,7%) și Belgia (114,1%), citează Rador.

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National