„A pune în discuție dimensiunile Holocaustului și a încerca să pui pe umerii comunității evreiești aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci și un gest periculos pentru valorile democratice.
Mai mult, încercarea de a justifica și de a aduce argumente pentru ca urmașii criminalilor de război, naziștilor sau fasciștilor, să beneficieze de drepturi din partea statului român (prevăzute de Legea nr.232/2020) este un afront și o mare nedreptate față de toți cei care au suferit din cauza ororilor comunismului și Holocaustului”, a afirmat Cîțu.
Acesta mai consideră că „o asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă pentru valorile democratice câștigate și apărate cu multe sacrificii în ultimii zeci de ani. Este o abordare incompatibilă cu statutul de membru al echipei noastre guvernamentale și de înalt responsabil al Guvernului României”.
Octav Bjoza este și președinte al Asociației Foştilor Deţinuţi Politici și Victime ale Dictaturii din România, iar funcția de subsecretar de stat o deținea din octombrie 2014.
Totul a pornit 232 din 5 noiembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
În decembrie 2014, Presedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Octav Bjoza cu Ordinul National „Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, afirmand ca prin acest gest recunoaste si onoreaza „sacrificiul si curajul de care au dat dovada femeile si barbatii care au suferit si pierit pentru libertate in vremea comunismului si in zilele din decembrie ’89”. A fost, de altfel, prima decorație acordată de Iohannis în calitate de președinte.
Ulterior, Iohannis a fost criticat pentru acest gest de Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului (MCA Romania) din cauza apariţiilor publice ale lui Bjoza alaturi de membrii ai unui partid sustinator al Miscarii Legionare si al neo-nazismului.
A inceput facultatea la Iasi iar dupa primul an a fost exmatriculat, arestat de Securitate si condamnat la 15 ani munca silnica, 10 ani degradare civica si confiscarea totala a averii. A trecut prin inchisorile: Codlea, Gherla, Galati, Braila, Vacaresti si Jilava, prin lagarele de munca din Balta Brailei de la Stramba, Stoienesti si Salcia, precum si cele din Delta Dunarii ca Bacul „4” si Periprava – Sectia Grindu, de unde a fost eliberat in 1962.
