În ceea ce privește „tunelurile energetice”, acestea provin de fapt de la o fostă mină de aur scoasă din uz.
Însă lui Semir Osmanagich, un om de afaceri și explorator autoproclamat pasionat de civilizații antice, nu îi pasă de ce spun specialiștii.
Cu o geacă de piele și pălărie à la Indiana Jones, Osmanagic organizează tururi, primește presa și răspunde neîncetat criticilor care îl acuză că este „un șarlatan ordinar”.
Acesta a declarat pentru AFP că a descoperit locația în 2005 când s-a dus în Visoko pentru a vizita muzeul de istorie al acestei foste capitale medievale.
„Am văzut acest deal acoperit cu brazi și vegetație, fețele sale fiind orientate perfect înspre punctele cardinale”, relatează Osmanagich.
„Mi-a fost clar că nu este un deal natural ci o construcție” realizată de o civilizație „superioară tehnologic”, continuă antreprenorul în vârstă de 60 de ani.
Dacă este să îl credem, dealul bosnic nu este cu nimic mai prejos decât marea piramidă din Giza, una din cele șapte minuni ale lumii antice și singura care a rămas în picioare până în ziua de azi.
„220 de metri înălțime contra înălțimii inițiale a [piramidei] lui Khufu, este cea mai mare și veche piramidă din lume”, într-o locație care are nu mai puțin de șase, susține Osmanagich.
„Trebuie să veniți”
Încă din 2006 oamenii de știință din întreaga lume și-au exprimat îndoielile serioase privind plauzabilitatea afirmațiilor sale.
Arheologii europeni au denunțat într-o scrisoare trimisă autorităților din Bosnia „sprijinul” pe care acestea îl acordă unei „înșelăciuni crude” care „nu are niciun loc în știința autentică”.
Însă acestea nu l-au oprit pe Osmanagich să realizeze pe deal ceea ce el descrie ca fiind „săpături arheologice” cu sute de voluntari din străinătate.
Bărbatul cumpără pământ în apropiere, curăță galeriile subterane și își crează ceea ce numește „Fundația Piramidei Bosniece a Soarelui”.
Mii de persoane, majoritatea din Balcani, vizitează locația în fiecare an, plătind 5 mărci bosniece (2,5 euro) pentru a vedea „piramida” și tot atât și pentru „tunelurile energetice”, prețul fiind însă de 4 ori mai mare pentru turiștii străini.
La fel ca multe alte obiective turistice din întreaga lume și piramida lui Osmanagich a avut de suferit din cauza pandemiei de COVID-19.
Însă aceasta are acum parte de un reviriment neașteptat după ce liderul mondial al tenisului, sârbul Novak Djokovic, și-a reîncărcat bateriile în zonă între lunile iulie și octombrie și a vizitat și obiectivele lui Osmanagich.
„Începutul de sezon a fost dezastruos însă de când a fost Djokovic aici este doar fericire”, afirmă Nermin Alihodzic care vinde turiștilor piramide în miniatură multicolorate și cuarț, un mineral comun în regiune.
Djokovic a declarat pentru AFP că s-a simțit „regenerat” de vizită.
„Știu că există multe îndoieli, dileme despre autenticitatea locului dar pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă aici (…) trebuie să veniți”, declară numărul unu mondial.
În pofida ceții și a zilelor friguroase de toamnă, vizitatorii se îmbulzesc să viziteze galeriile și dealurile din împrejurimi, unde li se spune că stâncile din zonă sunt tăiate artificial.
„Fără garanții”
Dzenana Halepovic, în vârstă de 67 de ani, nu are niciun fel de dubii asupra locul pe care îl vizitează frecvent.
În tuneluri „mă simt bine, respir bine, mă simt ușoară. Simt pur și simplu că primesc energie acolo”, afirmă aceasta
Osmanagich afirmă că toate acestea se datorează „undelor electromagnetice constante de 28 kHz” detectate de „experți” în vârful piramidei unei „concentrații medii de 35.000 de ioni negativi per centimetru cub” în tuneluri.
„Organismul nostru nu are inamici” în acestea, afirmă antreprenorul, care crede de asemenea că pandemia de COVID-19 este „o conspirație” și refuză să poarte mască de protecție, la fel ca mulți dintre vizitatori.
El citează exemple de vindecări miraculoase ale unor persoane care sufereau de hipertensiune, diabet și chiar cancer însă avertizează că „fundația noastră nu vindecă, nu oferim garanții”.
Într-o țară în care sistemul medical cedează sub impactul pandemiei, situl se transformă într-un mușuroi de furnici în fiecare weekend.
Emina Kavaz, în vârstă de 53 de ani, a declarat pentru AFP că după 6 luni de vizite regulate a încetat să mai ia „cinci sau șase medicamente diferite” pentru astmul bronșic de care suferea.
Enver Imamovic, profesor emerit la Universitatea din Sarajevo, protestează.
„Tot ce se spune despre ‘piramide’ este absolut inacceptabil”, afirmă arheologul.
Potrivit acestuia stâncile de pe deal sunt „formații geologice” naturale și galeriile de sub el aparțin „unei vechi mine de pe vremea romanilor”.
Citește mai multe despre acest subiect:
