Peste 20.000 de bugetari lucrează în Cancelaria de la Berlin și în ministerele federale. Cu toate acestea, sute de milioane de euro din bani publici sunt plătite consultanților externi. Mai ales în anul pandemiei de Covid-19, cheltuielile pentru expertiza externă au explodat.
Primele în ceea ce privește contractele externalizate sunt Ministerul de Interne, cu 128,3 milioane euro, și Ministerul Finanțelor, cu 72,4 milioane euro. Urmează Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor, fiecare cu aproximativ 30 de milioane de euro. Nu se dau cifre pentru trimestrul patru, iar Ministerul Agriculturii și alte ministere nu au furnizat încă nicio informație. Însă au existat informații și controverse în trecut.
Armata de consilieri a Ursulei
În topul beneficiarilor de consultanță și asistență s-a aflat și Ministerul Apărării, sub fosta conducere a Ursulei von der Leyen (CDU). În martie 2019 scriam despre „
Armata de consilieri gras plătiți a Ursulei von der Leyen”.
Pe atunci se specula în mediul politic și în presă despre demisia acesteia din funcția de ministru al Apărării, în urma scandalului referitor la cele 716 milioane euro, plătite de minister pentru contracte de consultanță nesupuse vreunei licitații.
În discuții apărea și firma de consultanță McKinsey, unde David von der Leyen, fiul Ursulei von der Leyen, era asociat. Un an mai tarziu, ea nu mai era ministru al Apărării în Germania, însă doar fiindcă devenise președinta Comisiei Europene și se mutase la Bruxelles.
Consultanții IT ai lui Scholz
Acum, atenția se îndreaptă asupra candidatului la cancelar din partea SPD și ministru federal al Finanțelor, Olaf Scholz. Oricine lucrează ca și consultant IT pentru ministerul condus de acesta, poate câștiga uneori chiar mai mult decât însuși cancelarul, care primește cca 250.000 de euro pe an. Potrivit presei germane, ministerul lui Scholz ar fi plătit 646.000 de euro unui singur manager de proiect, în 2018 și 2019, pentru a face în sfîrșit funcțională o bază de date, privind controlul financiar al muncii la negru.
Dar nu doar consultanții individuali câștigă bani buni de la acest minister. Costurile totale pentru consultanță externă, la Ministerul Federal al Finanțelor, au crescut cu aproape 600% între 2015 și 2019: de la 5,3 milioane de euro la 30,4 milioane de euro. Acest lucru reiese dintr-un raport pus la dispoziția Comitetului bugetar și a publicației Tagesspiegel, din care reiese că aproximativ 90% din costuri sunt pentru consultanța IT.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Finanțelor, referindu-se la cifrele din departamentul său, subliniază că aproximativ 20 de milioane de euro din ultimele plăți, de peste 30 de milioane de euro, erau atribuite așa-numitului „Centrul Federal de Tehnologia Informației”.
Acest furnizor central de servicii IT pentru administrația federală are ca și clienți Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor, prestând totodată servicii pentru Direcția Generală a Vămilor și pentru Oficiul Fiscal Central, care sunt subordonate Ministerului Federal al Finanțelor.
„Măsurile sunt, practic, de natură temporară”, a declarat purtătorul de cuvânt, pentru Tagesspiegel. Consultanții externi ar putea, de exemplu, să fie utilizați flexibil pentru noile dezvoltări pe termen scurt ale soluțiilor IT specifice. „În special în lumea ritmului rapid al tehnologiei informației, a avea orice expertiză IT necesară nu numai că ar fi neproductiv, dar uneori și imposibil. ” Prin urmare, plătesc cetățenii pentru lipsa de competențe a funcționarilor de stat, în general mulți și bine retribuiți?
Minus de calificare și legitimitate
Transparency Germany consideră că utilizarea consilierilor este utilă pentru o perspectivă externă asupra birocrației de stat și, în cazul unor probleme speciale, mai economică. Însă „creșterea costurilor de consultanță, într-un minister care are sute de oficiali cu înaltă calificare, este foarte surprinzătoare la acest nivel și trebuie pusă la îndoială”, a declarat consilierul principal al ONG-ului, Peter Conze.
Ministerul Finanțelor trebuie să fie capabil, prin planificare strategică, să definească el însuși sarcinile, să monitorizeze procesarea comenzilor și să evalueze rezultatele. „Având în vedere valoarea costurilor de consultanță, pare îndoielnic să existe un astfel de plan”, a adăugat Conze.
În general, angajamentul consultanților în afaceri și al altor experți din exterior de către guvernul federal este extrem de controversat. Critica este declanșată de faptul că achiziționarea de expertiză este prea costisitoare și, având în vedere cei peste 20.000 de angajați din ministere, nu este absolut necesară. În plus, exista temerea că aceasta expertiză venită din exterior ar putea avea o influență prea mare asupra activității guvernamentale.
Pe de altă parte, susținătorii ideii de consultanță promit valoare adăugată, prin angrenarea unei perspective din exterior. În plus, expertiza poate fi utilizată țintit pentru sarcini speciale, astfel încât să nu fie necesari angajați permanenți, pentru anumite proiecte.
Și Biroul Federal de Audit a criticat, în mod repetat, lipsa de profitabilitate a guvernului în ceea ce privește angrenarea consultanților. Președintele Biroului, Kay Scheller, a declarat pentru Welt am Sonntag că este deosebit de problematic dacă guvernul federal cumpără consiliere externă „în zona sa centrală suverană, cum ar fi elaborarea legilor”.
Guvernul trebuie, mai întâi, „să se echipeze întotdeauna cu propria sa expertiză și astfel să împiedice să fie controlat de alte interese”, a spus Scheller. Altfel, ar pierde „o parte din legitimitate și încrederea cetățenilor săi”.
11.03.2021
