Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei din Constanța reprezintă cea mai mare unitate sanitară din sud-estul României. Când vorbești despre cea mai mare unitate sanitară, te aștepți ca totul să meargă strună, mai ales că în timpul sezonului estival spitalul deservește câteva sute de mii de turiști, pe lângă locuitorii județului Constanța și ai județelor limitrofe.
Canci! Nu ai să vezi așa ceva.
Ne-am obișnuit să dăm vina pe conducători pentru ceea ce funcționează prost în România. Așa a fost cazul și în privința SCJU, unde presa constănțeană a luat la puricat și înjurat toți directorii generali și, mai nou, toți managerii pentru matrapazlâcurile, șpăgile din contracte și lipsurile cu care se confruntă unitatea sanitară.
Măcinați de lupta dusă împotriva conducerii, am omis să vedem și altceva: slaba calitate profesională și umană a personalului din SCJU. Doctori tineri cu competențe profesionale reduse, care te trimit de pe o secție pe alta, ca de la Ana la Caiafa, o Urgență în care, dacă nu ai norocul să apelezi la cineva din conducerea spitalului, nu te va ridica nimeni pe drumul Golgotei personale ca să te ajute să îți porți crucea, tratament verbal superior aplicat de medici în relația cu pacientul, etc.

Poate că unii dintre cititori vor spune că de vină pentru acest tip de personal sunt tot cei din conducere, pentru că ei au aprobat angajările făcute de Serviciul Resurse Umane și pentru că au făcut parte din comisiile de concurs.
Așa este! Au și ei partea lor de vină. Doar că nimic nu îi împiedică pe proaspeții angajați, odată trecuți de examen, să își recapete calitatea umană. Din păcate, mulți dintre angajații Județeanului constănțean au uitat să fie oameni. Iar când această lipsă o constați la un cadru medical, durerea este mult mai mare…
Urgența – stresul nostru cel de toate zilele
Cine a trecut prin Urgența SCJU, fie și cu o problemă minoră, a constatat ceea ce toată lumea vede cu ochiul liber, dar conducerea refuză să ia atitudine: timpul prea lung de intervenție.
Dacă te duci noaptea singur la spital cu un muribund, riști ca omul ăla să moară pe holul de așteptare de la Urgență până să se ocupe cineva de el. Triajul efectuat în UPU este execrabil, medicii se ocupă de cu totul altceva decât de urgențe, singurele cazuri la care intervin prioritar fiind cele aduse de Ambulanță. Dar și în acestea, diagnosticul este pus de mântuială, în bătaie de joc, pacientul fiind plimbat toată noaptea prin spital și între spitale, pentru că medicii de la Urgența Județeanului nu vor să se încarce cu un muribund.
Nu ne putem explica altfel decât prin lipsă de profesionalism și prin lipsa calității umane faptul că un pacient ridicat la ora 16:13 de către Ambulanță a fost internat în Județean abia la ora 1:45.
Omul acela, care se mai prezentase, fără ambulanță, cu 10 zile înainte la Județean, la Urgență, unde fusese diagnosticat cu o răceală și fusese trimis acasă, avea acum bronho-pneumonie. Numai că în loc să îl interneze pe loc și să demareze efectuarea tratamentului adecvat, doctorul reumatolog Relu-Liviu Crăciun și echipa de la UPU din noaptea respectivă s-au cramponat de faptul că pacientul avea piciorul drept amputat și două degete de la piciorul stâng amputate. Fără urme de infecție, pentru că în ziua respectivă pacientul fusese vizitat la domiciliu de medicul de specialitate, chirurgul care îl operase, care i-a curățat în fiecare săptămână locurile amputate.
Doar că doctorul Crăciun și-a descoperit peste noapte competențe în toate domeniile medicinii și a constatat cu de la sine putere că boala de care suferă pacientul din fața lui este cauzată de o presupusă infecție la cele două degete amputate. Care în fișa de observație au fost trecute trei, deși ele erau doar două. Și astfel că, în loc să trateze bronho-pneumonia acută de care suferea pacientul din fața sa, falsul medic cardiovascular Crăciun, de la Urgența Județeanului, a stabilit el că ar trebui ca persoana din fața lui să fie tratată de o presupusă infecție post-operatorie.
Degeaba i s-a transmis că nu este vorba despre nicio infecție! Crăciun a ținut-o danga-langa pe a lui, ca și cum el era autoritatea supremă în materie.
Credeți că după aceste explicații calvarul pacientului a încetat? Nici vorbă. Pentru că doctorul reumatolog Relu-Liviu Crăciun trebuia să își facă numărul până la capăt și să se dea în stambă.
Astfel că l-a trimis pe pacient la secția de chirurgie cardiovasculară din Județean pentru ca medicul de gardă de acolo – un medic rezident – să constate și el că infecția de care suferea pacientul era cauzată de degetele amputate. Numai că…, surpriză! Medicul specialist a scris în foaia de observație că nu există nicio urmă de infecție la degetele respective și a returnat pacientul către Urgență. Cu o singură greșeală: în loc de degetele amputate 1 și 3, a trecut trei degete – 2,4,5. Total fals, domnule medic rezident incapabil Dragoș Moraru!!!
Ba, pentru a-i convinge de cele spuse pe membrii familiei pacientului, doctorul reumatolog Relu-Liviu Crăciun l-a trimis pe bolnav, după 7 ore de stat în Urgența Județeanului, cu Ambulanța, în toiul nopții, la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța.
Bronho-pneumonie la Infecțioase, bazaconii în Județean
Ce aveau să constate medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța? Că pacientul avea o saturație foarte mică de oxigen în plămâni, că era bolnav de bronho-pneumonie acută, dar că nu îl puteau interna din cauza lipsei unui aparat ce există doar în Spitalul Județean.

Astfel că, în jurul orei 1:00, la 9 ore de la ridicarea de acasă a pacientului, acesta se afla încă pe drumuri între spitale, de la SBI la Urgența Județeanului constănțean.
Unde, în lumea aceasta, un pacient nu este internat în primele ore, ci așteaptă mai mult de 9 ore? Despre care celeritate a actului medical mai vorbim domnule director medical Cătălin Grasa și domnilor din conducerea Spitalului Județean Constanța? Despre ce calități umane mai vorbim domnilor din Consiliul de Administrație al Spitalului Județean Constanța?
Abia la ora 1:45, după mai mult de 9 ore de la ridicarea pacientului de la domiciliu, doctorul Crăciun de la UPU a binevoit să dispună internarea în spital, pentru o noapte, a pacientului. Nu este cam mult domnule director medical Cătălin Grasa? Ce mai caută acest specimen în Urgența Județeanului?
Și de ar fi fost numai atât. Dar Crăciun ca să își motiveze în continuare incompetența dorea ca pacientului să îi fie amputat piciorul stâng susținând că astfel se va stopa infecția. Doar că membrii familiei pacientului s-au opus și, împreună cu medicul de specialitate care îl trata pe om, au cerut să fie internat peste noapte, urmând ca în dimineața următoare bolnavul să fie transportat la spitalul unde activează medicul curant.
Și astfel, la ora 1:45, după 9 ore de calvar, pacientul a fost internat în Județean. Numai că nesimțirea celor din Județean nu s-a oprit aici. Conform datelor, transferul către celălalt spital urma să se facă în jurul orei 11:30. Deși asistentele de la UPU susțineau că au chemat Ambulanța pentru a se efectua acest transfer, mașina respectivă a ajuns la Județean abia la ora 15:00. În toată această perioadă de timp pacientul nu a fost tratat de bronho-pneumonie și a fost nevoit să stea într-o permanentă așteptare. Într-un final a ajuns în spitalul unde activează medicul curant, iar acolo au fost demarate imediat manevrele privind tratamentul pentru bronho-pneumonie.
Prea târziu, din păcate. În dimineața următoare, la ora 7:41, pacientul a decedat.
Cauza decesului?
Stop cardiac, pe baza unei bronho-penumonii acute!
Cine este vinovat de toată această situație?
Crăciun(ul), fără daruri pentru muribunzi.
Sursa foto : https://google.com
Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește domnului Hristo Botev pentru excelentul material oferit în exclusivitate!
