Consiliul Fiscal a estimat mai bine deficitul și contracția economică decât Guvernul în decursul anului – Finante & Banci | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

Consiliul Fiscal a estimat mai bine deficitul și contracția economică decât Guvernul în decursul anului – Finante & Banci

noiembrie 24

12:01 2020

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Guvernul a ajuns tot la cifrele Consiliului Fiscal cu privire la deficit. Instituția condusă de Daniel Dăianu a anunțat la ce deficit se așteaptă încă din aprilie, când a fost elaborată prima rectificare bugetară din acest an și a apărut prima opinie a Consiliului. Pe-acolo se învârt acum actualele cifre ale Guvernului. Nu e vorba de pesimism, ci pur și simplu Consiliul Fiscal a făcut o analiză mai riguroasă decât autoritățile. Motivul este simplu: această instituție nu-i controlată politic și este formată din experți.

Estimările Guvernului vs. Consiliul Fiscal

Astfel, în aprilie am avut prima rectificare bugetară din acest an (OUG 50). Atunci Guvernul estima un deficit de 6,79% din PIB, bazat pe o prognoză contracției economice extrem de optimistă: 1,9%.

Opinia Consiliului Fiscal arăta că nu e de încredere o contracție de doar 1,9% și avea două scenarii pentru deficitul bugetar: de 8,1% – 8,9% și respectiv 9,9% – 10,4% din PIB. (În primul scenariu fiind vorba despre o contracție de 4-6%, iar în cel de-al doilea de 8-9%).

Câteva luni mai târziu, în august, a venit o a doua rectificare bugetară (OUG 135). Guvernul (sau Ministerul de Finanțe) estima un deficit de 8,6% la o contracție de 3,8%.

Opinia Consiliului Fiscal (pe marginea documentului) după ce a văzut datele din economie a rezultat într-o estimare de 8,6-9,4% din PIB deficit bugetar la o contracție de 4-6%.

Luni (24 noiembrie) a fost adoptată de Guvern cea de-a treia rectificare din acest an care spune că deficitul ar ajunge la 9,1% din PIB, iar contracția luată în calcul este de 4,2%.

Opinia Consiliului Fiscal: deficit bugetar de 9,8% și contracție de 4-6%

Din informațiile de mai sus putem observa că au fost mai de încredere datele Consiliului Fiscal comparativ cu cele alte Guvernului sau Ministerului Finanțelor. Încă de la prima rectificare, Consiliul Fiscal a fost în jurul cifrei pe care o vedem abia acum avansată de Guvern. E adevărat, rămâne de văzut cum se va încheia anul.

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National